Fundația Culturală „Camil Petrescu” debutează anul acesta într-un nou demers editorial: pătrunde în universul de idei și de preocupări al autorilor români, marchează direcții și tendințe stilistice, se apropie de lumile dramaturgilor români în încercarea de a sistematiza și cuprinde noianul de fațete ale prezentului. În concluzie, se pune a răscoli prin contemporanul românesc. Așa am și numit a șaptea serie din programul editorial al Fundației Culturale „Camil Petrescu”: Contemporan|Ro.
Prima apariție a acestei serii este „textul chel” [sintagma aparține autoarei] al celor două scenarii scrise de regizoarea Leta Popescu pentru spectacolele sale, (IN)CORECT și Vrabia, montate la Reactor de creație și experiment Cluj și la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, în orașele și comunitățile care au format-o: „Ambele texte sunt scrise «acasă» la Galați, locul de baștină unde am văzut prima dată teatru, și la Cluj, locul de adopție unde am făcut pentru prima dată teatru.”
În prefața celor aproape 200 de pagini ale volumului (IN)CORECT și Vrabia. Două texte dramatice, ce vede lumina tiparului într-un senin și călduros decembrie, în parteneriat cu UNITER, autoarea face o destăinuire aproape revelatoare: că scrie cu gândul la propria regie, că e adepta tensiunii create în scenă de cuvânt, și nu a cuvântului gol, că, prin urmare, nu este autor dramatic. Dacă-i așa, ne vedem oare în fața unui jurnal deghizat?
Că (IN)CORECT face parte dintr-o trilogie a vulnerabilității, așa cum a descris Leta Popescu proiectul de regie din 2018 intitulat „COLAJ” din care au făcut parte și spectacolele (IN)VIZIBIL de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj și (IN)CREDIBIL, de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara, sau că actorii Teatrului din Galați au un umor mai critic și mobilizator pentru căutările sale regizorale, vă lăsăm să descoperiți singuri, la o primă ocheadă asupra volumului, mai precis în Gânduri(le) în deschidere adresate cititorului – un îndemn la o cheie de lectură personală. Pentru că, așa cum se arată și în prefața apariției, semnată de coordonatoarea seriei Oana Borș, „dramaturgia Letei Popescu se centrează în jurul poveștii personale ca o constantă interogare a vieții. Nu extraordinarul, nu exponențialul o construiește. Ci comunul, obișnuitul, banalul, repetitivul…”
Volumul (IN)CORECT și Vrabia. Două texte dramatice de Leta Popescu nu doar că deschide seria întâlnirii cititorilor cu lumile autorilor contemporani, dar este și un premergător al unor noi orizonturi creative pentru lucrul la scenă.
Deja puteți achiziționa volumul plasând o comandă pe site-ul nostru, www.teatrul-azi.ro.
*
RAMONA: Aveam 5 ani. Era șapte seara, căruțele coboarau valea și scoteau sunetul ăsta puternic. Puteam să îl recunosc dintr-o mie. Din sute de căruțe și mii de sunete puteam să recunosc piedica bunicilor mei și pașii lu’ Rândunica și ai lui Cătălin. Caii noștri. (lui Răzvan) Rândunica era iapa mea, Cătălin era al tău. (publicului) Eram cu frate-miu. Auzeam sunetul și strigam: ăștia-s!
RĂZVAN: Strigam tare. Din toți rărunchii. Din toți plămânii ăia sănătoși. Cu toată bucuria lumii. Știi? De parcă era prima dată. Dar nu era. Era a zecea mia oară; an de an, seară de seară, strigam: ăștiaaaa-s!87
RAMONA: Și alergam cu frate-miu în picioarele goale. Și picioarele noastre alergau cu noi. Și noi cu picioarele noastre.
Fragment din (IN)CORECT
Cu această montare, Leta Popescu a fost nominalizată la categoria „Cea mai bună regie” în cadrul Galei Premiilor UNITER 2021.
*
EMA_mică (către Anton_frumos): Taci acuma! (către Tata_alfa) Te uiți să vezi dacă mai sunt rămase niște… walkman?
TATA_alfa: La ce-ți trebuie ție uăcmen? Ce crezi tu că e așa special la un uăcmen?! Dacă stai cu căștile pe urechi pe stradă nici nu mai ești atentă la mașini! Poți să și mori de la uăcmen!
EMA_matură (publicului): O teorie destul de macabră doar pentru că nu avea bani să ne ia la amândoi câte un walkman! Astăzi i-am spune strategie de parenting. Atunci i se spunea păcăleală. „Dacă știi să-ți păcălești bine copiii, nu-ți bați capul cu ei!”
EMA_mică: Da’ eu nici nu vreau uăcmen…! Vreau să știu numai dacă are!
TATA_alfa: La muncă!
Fragment din Vrabia
Spectacolul Vrabia a fost selectat și prezentat la Festivalul Național de Teatru din București, în 2022, și nominalizat la Premiile UNITER 2023 la categoria „Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută”
O nouă apariție editorială a Fundației Culturale „Camil Petrescu” (IN)CORECT și Vrabia sau despre farmecul cotidianului nostru, cel de toate zilele
Fundația Culturală „Camil Petrescu” debutează anul acesta într-un nou demers editorial: pătrunde în universul de idei și de preocupări al autorilor români, marchează direcții și tendințe stilistice, se apropie de lumile dramaturgilor români în încercarea de a sistematiza și cuprinde noianul de fațete ale prezentului. În concluzie, se pune a răscoli prin contemporanul românesc. Așa am și numit a șaptea serie din programul editorial al Fundației Culturale „Camil Petrescu”: Contemporan|Ro.
Prima apariție a acestei serii este „textul chel” [sintagma aparține autoarei] al celor două scenarii scrise de regizoarea Leta Popescu pentru spectacolele sale, (IN)CORECT și Vrabia, montate la Reactor de creație și experiment Cluj și la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, în orașele și comunitățile care au format-o: „Ambele texte sunt scrise «acasă» la Galați, locul de baștină unde am văzut prima dată teatru, și la Cluj, locul de adopție unde am făcut pentru prima dată teatru.”
În prefața celor aproape 200 de pagini ale volumului (IN)CORECT și Vrabia. Două texte dramatice, ce vede lumina tiparului într-un senin și călduros decembrie, în parteneriat cu UNITER, autoarea face o destăinuire aproape revelatoare: că scrie cu gândul la propria regie, că e adepta tensiunii create în scenă de cuvânt, și nu a cuvântului gol, că, prin urmare, nu este autor dramatic. Dacă-i așa, ne vedem oare în fața unui jurnal deghizat?
Că (IN)CORECT face parte dintr-o trilogie a vulnerabilității, așa cum a descris Leta Popescu proiectul de regie din 2018 intitulat „COLAJ” din care au făcut parte și spectacolele (IN)VIZIBIL de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj și (IN)CREDIBIL, de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara, sau că actorii Teatrului din Galați au un umor mai critic și mobilizator pentru căutările sale regizorale, vă lăsăm să descoperiți singuri, la o primă ocheadă asupra volumului, mai precis în Gânduri(le) în deschidere adresate cititorului – un îndemn la o cheie de lectură personală. Pentru că, așa cum se arată și în prefața apariției, semnată de coordonatoarea seriei Oana Borș, „dramaturgia Letei Popescu se centrează în jurul poveștii personale ca o constantă interogare a vieții. Nu extraordinarul, nu exponențialul o construiește. Ci comunul, obișnuitul, banalul, repetitivul…”
Volumul (IN)CORECT și Vrabia. Două texte dramatice de Leta Popescu nu doar că deschide seria întâlnirii cititorilor cu lumile autorilor contemporani, dar este și un premergător al unor noi orizonturi creative pentru lucrul la scenă.
Deja puteți achiziționa volumul plasând o comandă pe site-ul nostru, www.teatrul-azi.ro.
*
RAMONA: Aveam 5 ani. Era șapte seara, căruțele coboarau valea și scoteau sunetul ăsta puternic. Puteam să îl recunosc dintr-o mie. Din sute de căruțe și mii de sunete puteam să recunosc piedica bunicilor mei și pașii lu’ Rândunica și ai lui Cătălin. Caii noștri. (lui Răzvan) Rândunica era iapa mea, Cătălin era al tău. (publicului) Eram cu frate-miu. Auzeam sunetul și strigam: ăștia-s!
RĂZVAN: Strigam tare. Din toți rărunchii. Din toți plămânii ăia sănătoși. Cu toată bucuria lumii. Știi? De parcă era prima dată. Dar nu era. Era a zecea mia oară; an de an, seară de seară, strigam: ăștiaaaa-s!87
RAMONA: Și alergam cu frate-miu în picioarele goale. Și picioarele noastre alergau cu noi. Și noi cu picioarele noastre.
Fragment din (IN)CORECT
Cu această montare, Leta Popescu a fost nominalizată la categoria „Cea mai bună regie” în cadrul Galei Premiilor UNITER 2021.
*
EMA_mică (către Anton_frumos): Taci acuma! (către Tata_alfa) Te uiți să vezi dacă mai sunt rămase niște… walkman?
TATA_alfa: La ce-ți trebuie ție uăcmen? Ce crezi tu că e așa special la un uăcmen?! Dacă stai cu căștile pe urechi pe stradă nici nu mai ești atentă la mașini! Poți să și mori de la uăcmen!
EMA_matură (publicului): O teorie destul de macabră doar pentru că nu avea bani să ne ia la amândoi câte un walkman! Astăzi i-am spune strategie de parenting. Atunci i se spunea păcăleală. „Dacă știi să-ți păcălești bine copiii, nu-ți bați capul cu ei!”
EMA_mică: Da’ eu nici nu vreau uăcmen…! Vreau să știu numai dacă are!
TATA_alfa: La muncă!
Fragment din Vrabia
Spectacolul Vrabia a fost selectat și prezentat la Festivalul Național de Teatru din București, în 2022, și nominalizat la Premiile UNITER 2023 la categoria „Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută”