„Memoria locului, memoria teatrului” de Crenguţa Manea („Dramaturgi de azi la Odeon” 6: „Demonul din Debarmaalo” de Goran Stefanovski”)

În seara de zilei de 28 martie, Sala Studio a Teatrului Odeon devenise neîncăpătoare pentru publicul prezent, deja familiarizat cu spectacolele-lectură din cadrul proiectului „Dramaturgi de azi la Odeon“, realizat de teatru la propunerea şi în colaborare cu Fundaţia Culturală „Camil Petrescu“. Ajunsă la a şasea producţie, seria de spectacole-lectură a propus spectatorilor, de data aceasta, un dramaturg dintr-un spaţiu cultural puţin cunoscut în România, macedoneanul Goran Stefanovski.

În seara de zilei de 28 martie,
Sala Studio a Teatrului Odeon devenise neîncăpătoare pentru publicul prezent,
deja familiarizat cu spectacolele-lectură din cadrul proiectului „Dramaturgi de
azi la Odeon“, realizat de teatru la propunerea şi în colaborare cu Fundaţia
Culturală „Camil Petrescu“. Ajunsă la a şasea producţie, seria de
spectacole-lectură a propus spectatorilor, de data aceasta, un dramaturg
dintr-un spaţiu cultural puţin cunoscut în România, macedoneanul Goran
Stefanovski. Autor şi de scenarii, şi de eseuri, cu o bogată activitate
academică atât la Skopje (aici a iniţiat, în 1986, la universitate, un curs de
scriitură dramatică, unii dintre studenţii săi devenind dramaturgi deja
afirmaţi), cât şi, în prezent, profesor la Universitatea Christ Church
(Canterbury), Goran Stefanovski este tradus şi jucat în numeroase limbi, iar
premiile acordate la diferite festivaluri internaţionale confirmă interesul de
care opera acestuia se bucură din partea publicului şi a oamenilor de teatru.
În noiembrie 2010, a fost lansat, de către Fundaţia Culturală „Camil Petrescu“,
revista „Teatrul azi“, cu sprijinul Ambasadei Republicii Macedonia la
Bucureşti, în „seria de dramaturgie contemporană“, volumul Goran Stefanovski, Poveşti
din Estul Sălbatic, ce cuprinde câteva dintre cele mai importante piese de
teatru ale scriitorului şi un eseu care dă expresie poeticii teatrale a dramaturgului.

Un puternic filon inspirat din
istoria veche şi străveche a Macedoniei, ca şi din cultura populară, se
regăseşte în opera de început a lui Stefanovski, dar în forme de scriitură
modern-contemporane, prefaţând postmodernitatea în cultura acestui spaţiu, iar
lucrările de mai târziu sunt inspirate din istoria recentă, din evenimentele şi
transformările pe care societatea macedoneană le traversează, de la sistemul comunist-totalitar,
la instabilitatea rapace a tranziţiei.

La Teatrul Odeon, în seara
amintită, a fost prezentat spectacolul-lectură Demonul din Debarmaalo,
traducerea Ioana Ieronim şi Filip Ristovski, în regia lui Cristian Dumitru; o
distribuţie bine aleasă din trupa teatrului, cu câteva elemente de recuzită
sugestive, a reuşit să dea relief şi actualitate vechiului Debarmaalo, cartier
pitoresc al oraşului Skopje, rămas în picioare, ca prin minune, după cutremurul
din 1963, care a devastat capitala Macedoniei. Urmând cu atenţie aplicată textul
lui Goran Stefanovsk, actorii conduşi de Cristian Dumitru au făcut prezentă scenic
existenţa oamenilor rămaşi, după catastrofă, în Debarmaalo – astăzi, zona
istorică a oraşului. Casele şi oamenii locului au poveştile şi rădăcinile lor, iar
propria identitate, individuală şi colectivă, este organic legată de memoria topită,
filtrată, în aceste istorii reale sau de o anume culoare estompată a mitului, poveşti
spuse şi visate, în piesă, de un cuplu vârstnic. Demon/daimon al
locului, Koce (personajul central), după
eliberarea din puşcărie, vrea să-şi apere dreptul la memorie şi felul în care
să trăiască; o face prin orice mijloc, inclusiv suprimându-i, după justiţia sa,
pe noii îmbogăţiţi, satrapi şi mercenari ai unei lumi noi care, la rândul ei,
se impune tot prin crimă.

(…)