„După nesfârşite căutări ale unui sine pierdut, după spectacole mediocre, la limita dintre comercial şi inutil, după ezitări repertoriale şi deziluzii produse de nume grele ale regizorilor invitaţi, Teatrul Naţional Iaşi surprinde cu un spectacol de o sensibilitate remarcabilă, excelent construit, despre care, paradoxal, se credea că intră la capitolul „hai, treacă şi ăsta!“: Quartet, de Ronald Harwood, în regia mai puţin titratului Vitalie Lupaşcu, însă cu o distribuţie de actori ce provin dintr‑o generaţie de aur a teatrului românesc: Sergiu Tudose, Violeta Popescu, Florin Mircea şi Mihaela Werner.“
„După nesfârşite căutări ale unui sine pierdut, după spectacole mediocre, la limita dintre comercial şi inutil, după ezitări repertoriale şi deziluzii produse de nume grele ale regizorilor invitaţi, Teatrul Naţional Iaşi surprinde cu un spectacol de o sensibilitate remarcabilă, excelent construit, despre care, paradoxal, se credea că intră la capitolul „hai, treacă şi ăsta!“: Quartet, de Ronald Harwood, în regia mai puţin titratului Vitalie Lupaşcu, însă cu o distribuţie de actori ce provin dintr‑o generaţie de aur a teatrului românesc: Sergiu Tudose, Violeta Popescu, Florin Mircea şi Mihaela Werner.“
[…]
„Quartet“ ar trebui să devină un spectacol de referinţă al Naţionalului ieşean, un fel de dovadă vie că în dulcele târg teatrul nu se rezumă la porno‑cultism şi la comerţ artistic, la superficiale şi derizorii flirturi cu marea artă. Nu de alta, dar astfel de spectacole pot însemna cântecul de lebădă al unui teatru care se îndreaptă către cu totul şi cu totul altceva.“
„«Quartet» sau despre adevărul în teatru…“ de Călin Ciobotari („Quartet“ de Ronald Harwood – Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi)
„După nesfârşite căutări ale unui sine pierdut, după spectacole mediocre, la limita dintre comercial şi inutil, după ezitări repertoriale şi deziluzii produse de nume grele ale regizorilor invitaţi, Teatrul Naţional Iaşi surprinde cu un spectacol de o sensibilitate remarcabilă, excelent construit, despre care, paradoxal, se credea că intră la capitolul „hai, treacă şi ăsta!“: Quartet, de Ronald Harwood, în regia mai puţin titratului Vitalie Lupaşcu, însă cu o distribuţie de actori ce provin dintr‑o generaţie de aur a teatrului românesc: Sergiu Tudose, Violeta Popescu, Florin Mircea şi Mihaela Werner.“
„După nesfârşite căutări ale unui sine pierdut, după spectacole mediocre, la limita dintre comercial şi inutil, după ezitări repertoriale şi deziluzii produse de nume grele ale regizorilor invitaţi, Teatrul Naţional Iaşi surprinde cu un spectacol de o sensibilitate remarcabilă, excelent construit, despre care, paradoxal, se credea că intră la capitolul „hai, treacă şi ăsta!“: Quartet, de Ronald Harwood, în regia mai puţin titratului Vitalie Lupaşcu, însă cu o distribuţie de actori ce provin dintr‑o generaţie de aur a teatrului românesc: Sergiu Tudose, Violeta Popescu, Florin Mircea şi Mihaela Werner.“
[…]
„Quartet“ ar trebui să devină un spectacol de referinţă al Naţionalului ieşean, un fel de dovadă vie că în dulcele târg teatrul nu se rezumă la porno‑cultism şi la comerţ artistic, la superficiale şi derizorii flirturi cu marea artă. Nu de alta, dar astfel de spectacole pot însemna cântecul de lebădă al unui teatru care se îndreaptă către cu totul şi cu totul altceva.“