În vremurile tulburi pe care le trăim, mai mult sau mai puțin conștienți social, orice manifestare a firescului, a umanului capătă conotații bizare. Faptul că individul alege să „trăiască” în continuare într-o lume în care sensul se disipează, este un act de curaj demn de un Superman, o dovadă de depășire a unei traume sociale colective.
În acest context al unor timpuri vibrante dar parcă încătușate, cuvântul, simbolul încă are puterea uluitoare de a trezi conștiințe, de a împinge la atitudine sau măcar de a oferi răgaz de contemplație. Acesta pare să fie axul principal pe care s-au alipit cele patru creații dramaturgice ale autorilor sârbi Tijana GRUMIĆ, Petar MIHAJLOVIĆ, Milena BOGAVAC și Milena MARKOVIĆ, reunite în volumul „Dramaturgie sârbă contemporană”, în traducerea Vesnei Roșca, editat de Fundația Culturală „Camil Petrescu”, seria „Dramaturgi de azi” coordonată de Ioana Anghel.
Ne ferim să afirmăm că piesele sunt printre lecturile obligatorii ale acestei veri, dar ideea explorării unor universuri familiale, sociale și politice sigur vă vor incita la o lectură de profunzime. Câteva idei generale, din prefața scrisă de Slobodan Savić, pot oferi argumente pentru a vă convinge de actualitatea și necesitatea temelor pe care scriitura sârbă le dezvăluie prin condeiele celor patru autori.: „(…) toate cele patru piese sunt foarte bine scrise, au semnificații universale și abordează teme fundamentale ale existenței umane și ale rătăcirii individului, atât în propria singurătate, cât și într-o lume lipsită de sens, ordine, morală, empatie și înțelegere față de Celălalt și de alteritate, precum și de ideologii diferite – sociale, economice și politice. De aceea cred că vor fi la fel de inteligibile pentru publicul din România, ca și pentru cel din regiune. Toate cele patru piese se disting printr-un limbaj specific: poetic (Milena Marković, Tijana Grumić), ironic, chiar cinic (Petar Mihajlović, Milena Bogavac), îmbinat cu practici contemporane ale scriiturii dramatice (dramaturgie fragmentară, discurs postdramatic), care presupun, printre altele, o ruptură radicală și deconstruirea regulilor dramaturgiei aristotelico hegeliene. Toate oferă regizorilor posibilitatea de a actualiza și contextualiza.”
Să spunem că sunt doar recomandări pentru cei interesați de dramaturgia contemporană a vecinilor est-europeni sau pentru regizorii care își caută, în tihna săptămânilor de vacanță care urmează, subiecte dintre cele mai actuale sau vii pentru proiectele stagiunii teatrale viitoare. Familiarizarea cititorilor noștri cu marii creatori ai literaturii dramatice este, de altfel, principalul demers al Fundației, asumat prin seria DRAMATURGI DE AZI.
***
Dramaturgie sârbă contemporană
CEA MAI SINGURATICĂ BALENĂ DIN LUME de Tijana Grumić
CRONICA CLASEI MUNCITOARE de Petar Mihajlović
DISTRICTUL JAMI (Cea mai veche NAȚIUNE din lume) de Milena Bogavac
ORFANUL SIMEON de Milena MARKOVIĆ
Seria: DRAMATURGI DE AZI
Coordonarea seriei: Ioana ANGHEL
Traducere: Vesna ROȘCA
Redactor: Ioana ANGHEL
Copertă: Maria BORȚOI
Fundația Culturală „Camil Petrescu”, 2026
***
Despre Seria „Dramaturgi de azi”
Seria „Dramaturgi de azi” cuprinde o colecție amplă de volume și urmărește traducerea și publicarea acelor autori a căror creație a marcat scriitura contemporană dramatică. Gândită ca parte esențială a programului editorial al Fundației Culturale „Camil Petrescu”, sub sloganul „Teatrul se (și) citește”, seria se dezvoltă pe două direcții semnificative. Cuprinde, în primul rând, antologii de texte care adună laolaltă cei mai importanți autori dramatici ai momentului, alăturați pe criteriul spațiului cultural în care activează: Italia, Spania, Olanda, Cehia, Ungaria, Israel, Estonia etc. Și, în al doilea rând, urmărește familiarizarea cititorilor cu marii creatori ai literaturii dramatice, așa cum este cazul volumelor de autor dedicate lui Federico Garcia Lorca, Samuel Beckett, Jean-Luc Lagarce, Tiago Rodrigues sau Wajdi Mouawad.
***
Considerații sumare de Slobodan Savić despre piesele din volumul „Dramaturgie sârbă contemporană”
„Cea mai singuratică balenă din lume” de Tijana Grumić
„Titlul piesei Cea mai singuratică balenă din lume de Tijana Grumić sugerează tema centrală: singurătatea, care, asemenea unei pandemii, a cuprins lumea contemporană interconectată digital, de la cele mai bogate până la cele mai sărace straturi sociale, cufundată în prietenii virtuale și într-o pretinsă apropiere și conexiune. Dar acesta este doar primul strat. Este o poveste dramatică pe tonuri lirice despre alienare, această boală gravă a epocii moderne, dar și despre apropiere și iubire, despre o călătorie între infinitul oceanului și al cosmosului.
Piesa se bazează pe trei fire narative, în centrul cărora se află o familia obișnuită de patru membri, și este scrisă din perspectiva unei priviri copilărești, naive și nealterate asupra lumii, vieții și relațiilor de familie. Singurătatea și iubirea, adânci ca oceanul, infinite ca universul. Cea mai singuratică balenă din lume emite la frecvența de 52 de herți, dar la această frecvență celelalte balene nu o aud și nimeni nu îi răspunde. Cui nu i se pare cunoscut acest lucru?”
„Cronica muncitorească” de Petar Mihajlović
„Drama „Cronica muncitorească” (…) este o cronică sumbră a clasei muncitoare lipsite de drepturi și a destrămării unei familii din treapta inferioară a clasei mijlocii, toate acestea într-o societate și într-o lume care încalcă drepturile fundamentale ale omului: dreptul la viață și dreptul la muncă. Cred că această piesă va fi la fel de ușor de înțeles în România ca și în Serbia, respectiv în întregul spațiu al așa-numitei Europe de Est sau Centrale, care nu a depășit încă traumele așa-numitei tranziții de la socialism la capitalismul liberal, de tip neo-sclavagist. Autorul parafrazează genurile dramei sociale, melodramei și farsei, precum și forma așa-numitului teatru documentar.”
„Jami district” de Milena Bogavac
”Acțiunea piesei Jami district de Milena Bogavac se desfășoară la tripla graniță a fostelor republici iugoslave Serbia, Croația și Bosnia și Herțegovina, dar poate fi plasată oriunde în Balcani, Europa sau în lume, acolo unde proliferează naționalismul extremist și fanatismul, ambalate în narațiuni absurde despre cea mai veche națiune din lume.
Conflictul în jurul unui sit preistoric, desigur fictiv, după un masacru în care mor 150.000 de oameni și în care Jamena preistorică este distrusă, se încheie printr-o pace durabilă și o soluție prin care satul devine un district aflat sub protecție internațională. Companiile transnaționale investesc în deschiderea celui mai mare parc științifico-distractiv din lume, în care reprezentanții celor trei națiuni joacă rolul unor neanderthalieni din paleolitic, spre bucuria turiștilor și a capitalismului corporatist,
care astfel a rezolvat definitiv problema șomajului pentru cei aproximativ o sută de locuitori rămași. Un text dramatic plin de umor negru, sarcastic și cinic, care demască stereotipurile legate de națiune, identitate națională și particularități naționale.”
„Orfanul Simeon” de Milena Marković
„Textul dramatic original Orfanul Simeon de Milena Marković este inspirat de piesa omonimă mai puțin cunoscută a lui Jovan Sterija Popović, scriitor clasic, dar și de motive din poezia populară medievală sârbă despre copilul abandonat, iar în sens mai larg se leagă de mitul antic al copilului părăsit și al relației incestuoase mamă–fiu (cea mai cunoscută versiune fiind „Oedip” de Sofocle). Scris într-un limbaj poetic, în vers liber, textul reprezintă o inițiere în viața protagonistului, un orfan, și o căutare a identității, cu elemente de aventură specifice unui road movie și bildungsromanului. Milena Marković este, prin vocație și alegere, o poetă cu o sensibilitate și un limbaj aparte, iar în opinia mea este una dintre cele mai autentice și originale prezențe din dramaturgia sârbă contemporană din ultimul sfert de secol.”
***
Alte informații:
Publicațiile Fundației Culturale „Camil Petrescu” din 2026 sunt: Grec, greacă, grecesc. Dramaturgie contemporană | Teatrul azi nr. 1,2/2026 | Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu | 24 de acte pe scena Teatrului Național din Craiova de Mariana Ciolan | Dramaturgie sârbă contemporană | Redescoperindu-l pe Stanistalvski de Maria Șevțova | Corpul poetic. Lecții de creație teatrală de Jacques Lecoq. Toate aceste publicații pot fi comandate aici: Teatrul Azi – Fundaţia Culturală „Camil Petrescu”
Patru autori sârbi, patru limbaje dramaturgice distincte într-o singur volum – Dramaturgie sârbă contemporană
În vremurile tulburi pe care le trăim, mai mult sau mai puțin conștienți social, orice manifestare a firescului, a umanului capătă conotații bizare. Faptul că individul alege să „trăiască” în continuare într-o lume în care sensul se disipează, este un act de curaj demn de un Superman, o dovadă de depășire a unei traume sociale colective.
În acest context al unor timpuri vibrante dar parcă încătușate, cuvântul, simbolul încă are puterea uluitoare de a trezi conștiințe, de a împinge la atitudine sau măcar de a oferi răgaz de contemplație. Acesta pare să fie axul principal pe care s-au alipit cele patru creații dramaturgice ale autorilor sârbi Tijana GRUMIĆ, Petar MIHAJLOVIĆ, Milena BOGAVAC și Milena MARKOVIĆ, reunite în volumul „Dramaturgie sârbă contemporană”, în traducerea Vesnei Roșca, editat de Fundația Culturală „Camil Petrescu”, seria „Dramaturgi de azi” coordonată de Ioana Anghel.
Ne ferim să afirmăm că piesele sunt printre lecturile obligatorii ale acestei veri, dar ideea explorării unor universuri familiale, sociale și politice sigur vă vor incita la o lectură de profunzime. Câteva idei generale, din prefața scrisă de Slobodan Savić, pot oferi argumente pentru a vă convinge de actualitatea și necesitatea temelor pe care scriitura sârbă le dezvăluie prin condeiele celor patru autori.: „(…) toate cele patru piese sunt foarte bine scrise, au semnificații universale și abordează teme fundamentale ale existenței umane și ale rătăcirii individului, atât în propria singurătate, cât și într-o lume lipsită de sens, ordine, morală, empatie și înțelegere față de Celălalt și de alteritate, precum și de ideologii diferite – sociale, economice și politice. De aceea cred că vor fi la fel de inteligibile pentru publicul din România, ca și pentru cel din regiune. Toate cele patru piese se disting printr-un limbaj specific: poetic (Milena Marković, Tijana Grumić), ironic, chiar cinic (Petar Mihajlović, Milena Bogavac), îmbinat cu practici contemporane ale scriiturii dramatice (dramaturgie fragmentară, discurs postdramatic), care presupun, printre altele, o ruptură radicală și deconstruirea regulilor dramaturgiei aristotelico hegeliene. Toate oferă regizorilor posibilitatea de a actualiza și contextualiza.”
Să spunem că sunt doar recomandări pentru cei interesați de dramaturgia contemporană a vecinilor est-europeni sau pentru regizorii care își caută, în tihna săptămânilor de vacanță care urmează, subiecte dintre cele mai actuale sau vii pentru proiectele stagiunii teatrale viitoare. Familiarizarea cititorilor noștri cu marii creatori ai literaturii dramatice este, de altfel, principalul demers al Fundației, asumat prin seria DRAMATURGI DE AZI.
***
Dramaturgie sârbă contemporană
CEA MAI SINGURATICĂ BALENĂ DIN LUME de Tijana Grumić
CRONICA CLASEI MUNCITOARE de Petar Mihajlović
DISTRICTUL JAMI (Cea mai veche NAȚIUNE din lume) de Milena Bogavac
ORFANUL SIMEON de Milena MARKOVIĆ
Seria: DRAMATURGI DE AZI
Coordonarea seriei: Ioana ANGHEL
Traducere: Vesna ROȘCA
Redactor: Ioana ANGHEL
Copertă: Maria BORȚOI
Fundația Culturală „Camil Petrescu”, 2026
***
Despre Seria „Dramaturgi de azi”
Seria „Dramaturgi de azi” cuprinde o colecție amplă de volume și urmărește traducerea și publicarea acelor autori a căror creație a marcat scriitura contemporană dramatică. Gândită ca parte esențială a programului editorial al Fundației Culturale „Camil Petrescu”, sub sloganul „Teatrul se (și) citește”, seria se dezvoltă pe două direcții semnificative. Cuprinde, în primul rând, antologii de texte care adună laolaltă cei mai importanți autori dramatici ai momentului, alăturați pe criteriul spațiului cultural în care activează: Italia, Spania, Olanda, Cehia, Ungaria, Israel, Estonia etc. Și, în al doilea rând, urmărește familiarizarea cititorilor cu marii creatori ai literaturii dramatice, așa cum este cazul volumelor de autor dedicate lui Federico Garcia Lorca, Samuel Beckett, Jean-Luc Lagarce, Tiago Rodrigues sau Wajdi Mouawad.
***
Considerații sumare de Slobodan Savić despre piesele din volumul „Dramaturgie sârbă contemporană”
„Cea mai singuratică balenă din lume” de Tijana Grumić
„Titlul piesei Cea mai singuratică balenă din lume de Tijana Grumić sugerează tema centrală: singurătatea, care, asemenea unei pandemii, a cuprins lumea contemporană interconectată digital, de la cele mai bogate până la cele mai sărace straturi sociale, cufundată în prietenii virtuale și într-o pretinsă apropiere și conexiune. Dar acesta este doar primul strat. Este o poveste dramatică pe tonuri lirice despre alienare, această boală gravă a epocii moderne, dar și despre apropiere și iubire, despre o călătorie între infinitul oceanului și al cosmosului.
Piesa se bazează pe trei fire narative, în centrul cărora se află o familia obișnuită de patru membri, și este scrisă din perspectiva unei priviri copilărești, naive și nealterate asupra lumii, vieții și relațiilor de familie. Singurătatea și iubirea, adânci ca oceanul, infinite ca universul. Cea mai singuratică balenă din lume emite la frecvența de 52 de herți, dar la această frecvență celelalte balene nu o aud și nimeni nu îi răspunde. Cui nu i se pare cunoscut acest lucru?”
„Cronica muncitorească” de Petar Mihajlović
„Drama „Cronica muncitorească” (…) este o cronică sumbră a clasei muncitoare lipsite de drepturi și a destrămării unei familii din treapta inferioară a clasei mijlocii, toate acestea într-o societate și într-o lume care încalcă drepturile fundamentale ale omului: dreptul la viață și dreptul la muncă. Cred că această piesă va fi la fel de ușor de înțeles în România ca și în Serbia, respectiv în întregul spațiu al așa-numitei Europe de Est sau Centrale, care nu a depășit încă traumele așa-numitei tranziții de la socialism la capitalismul liberal, de tip neo-sclavagist. Autorul parafrazează genurile dramei sociale, melodramei și farsei, precum și forma așa-numitului teatru documentar.”
„Jami district” de Milena Bogavac
”Acțiunea piesei Jami district de Milena Bogavac se desfășoară la tripla graniță a fostelor republici iugoslave Serbia, Croația și Bosnia și Herțegovina, dar poate fi plasată oriunde în Balcani, Europa sau în lume, acolo unde proliferează naționalismul extremist și fanatismul, ambalate în narațiuni absurde despre cea mai veche națiune din lume.
Conflictul în jurul unui sit preistoric, desigur fictiv, după un masacru în care mor 150.000 de oameni și în care Jamena preistorică este distrusă, se încheie printr-o pace durabilă și o soluție prin care satul devine un district aflat sub protecție internațională. Companiile transnaționale investesc în deschiderea celui mai mare parc științifico-distractiv din lume, în care reprezentanții celor trei națiuni joacă rolul unor neanderthalieni din paleolitic, spre bucuria turiștilor și a capitalismului corporatist,
care astfel a rezolvat definitiv problema șomajului pentru cei aproximativ o sută de locuitori rămași. Un text dramatic plin de umor negru, sarcastic și cinic, care demască stereotipurile legate de națiune, identitate națională și particularități naționale.”
„Orfanul Simeon” de Milena Marković
„Textul dramatic original Orfanul Simeon de Milena Marković este inspirat de piesa omonimă mai puțin cunoscută a lui Jovan Sterija Popović, scriitor clasic, dar și de motive din poezia populară medievală sârbă despre copilul abandonat, iar în sens mai larg se leagă de mitul antic al copilului părăsit și al relației incestuoase mamă–fiu (cea mai cunoscută versiune fiind „Oedip” de Sofocle). Scris într-un limbaj poetic, în vers liber, textul reprezintă o inițiere în viața protagonistului, un orfan, și o căutare a identității, cu elemente de aventură specifice unui road movie și bildungsromanului. Milena Marković este, prin vocație și alegere, o poetă cu o sensibilitate și un limbaj aparte, iar în opinia mea este una dintre cele mai autentice și originale prezențe din dramaturgia sârbă contemporană din ultimul sfert de secol.”
***
Alte informații:
Publicațiile Fundației Culturale „Camil Petrescu” din 2026 sunt: Grec, greacă, grecesc. Dramaturgie contemporană | Teatrul azi nr. 1,2/2026 | Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu | 24 de acte pe scena Teatrului Național din Craiova de Mariana Ciolan | Dramaturgie sârbă contemporană | Redescoperindu-l pe Stanistalvski de Maria Șevțova | Corpul poetic. Lecții de creație teatrală de Jacques Lecoq. Toate aceste publicații pot fi comandate aici: Teatrul Azi – Fundaţia Culturală „Camil Petrescu”