În ultimii ani, teatrul românesc reîncepe să fie prezent în circuitul teatral european. Din păcate, el există în conştiinţa teatrului european doar prin dimensiunea spectacologică actuală. Fenomenul teatral românesc în ansamblul său (repere istorice, contribuţii teoretice, direcţii şi perspective) rămâne în mare parte necunoscut chiar şi practicienilor noştri. Acest lucru se datorează absenţei unei instituţii care să se ocupe permanent şi în mod profesionist de memoria, actualitatea, cercetarea şi educaţia în domeniul artei teatrale. Faptul că alte ţări, în care teatrul nu a avut o poziţie la fel de puternic consolidată şi nu a jucat un rol atât de însemnat ca în România, au de câteva decenii un Institut Teatral care răspunde acestor nevoi, dovedeşte că înfiinţarea lui este necesară.
Sunt ţări europene (Ungaria, Cehia, Slovenia, Rusia, Olanda, Polonia ş.a.) despre a căror mişcare teatrală oricine poate obţine informaţii corecte, detaliate şi în limbi de circulaţie internaţională. Oamenii de teatru, cercetătorii, studenţii şi nu numai ei au la dispoziţie bogate arhive, baze de date on-line, buletine tematice, biblioteci şi videoteci, cataloage; participă la evenimente specifice, prelegeri, conferinţe, expoziţii, ateliere, stagii de pregătire; primesc granturi pentru traducere şi cercetare şi propun platforme de studiu interdisciplinar. În felul acesta, mişcarea teatrală a ţărilor respective este vizibilă şi integrată patrimonului cultural european.
Este important de menţionat că aceste institute de teatru s-au născut în urma unor decizii guvernamentale, deoarece s-a considerat că ele reprezintă patrimoniul cultural al ţărilor respective.
În România, la ora actuală, există Institutul de Memorie Culturală (CIMEC), aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor şi Patrimonului Cultural, care administrează resurse informaţionale pe suport informatic pentru mai multe domenii (muzee, arheologie, monumente istorice, carte rară, etnografie etc.). Pentru artele spectacolului, baza de date pe care o deţine şi administrează vizează doar arhivarea repertoriul teatral din 1945 până în prezent – lucru util, dar insuficient pentru necesităţile mişcării teatrale naţionale. Pe lângă datele oferite de CIMEC mai există arhivele teatrelor (rareori complete şi bine administrate şi valorificate) şi arhive personale ale artiştilor (multe dintre ele inaccesibile sau chiar neidentificate). Tot acest tezaur de memorie culturală este ameninţat cu deteriorarea şi chiar cu dispariţia din pricina condiţiilor improprii de depozitare sau din lipsa specialiştilor care să se ocupe de recuperarea şi fructificarea lui.
În calitatea sa de organism neguvernamental, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” a început, în ultimii ani, o campanie de sensibilizare a mediului teatral şi a forurilor decizionale pentru înfiinţarea, cu suport guvernamental, a unei astfel de structuri. De fiecare dată ne-am confruntat cu lipsa de interes faţă de acest subiect a celor aflaţi în funcţii, în timp ce alte iniţiative similare, dar pe altă arie tematică, au găsit răspuns favorabil. În aceste condiţii, ţinând cont de urgenţa realizării proiectului nostru, am decis să-l lansăm cu resurse proprii, sperând că vom găsi ulterior sprijin pentru dezvoltarea lui până la anvergura unui adevărat Centru naţional de arhivare, documentare şi cercetare a artei teatrale româneşti.
Prin urmare, intenţionăm să demarăm prima etapă a proiectului – înfiinţarea primului Centru naţional de arhivare, documentare şi cercetare a artei teatrale româneşti sub forma unei arhive on-line pe care o vom numi Baza naţională de date, imagini şi comentarii referitoare la arta teatrală din România. Propunem o arhivă electronică, întrucât utilizarea noilor tehnologii reprezintă calea cea mai accesibilă, rapidă şi mai puţin costisitoare de stocare a datelor existente şi de satisfacere a nevoilor publicului nostru ţintă, constituit din următoarele grupuri: oameni de teatru, cercetători, studenţi în domeniul artei teatrale şi persoane interesate de fenomenul teatral naţional de ieri şi de azi. În acelaşi timp, o arhivă electronică poate fi îmbogăţită constant, poate fi conectată la reţele internaţionale şi poate constitui baza tuturor proiectelor ulterioare ale Centrului naţional de arhivare, documentare şi cercetare a artei teatrale româneşti.
Baza de date va fi alimentată continuu, Fundaţia intenţionând să atragă în această activitate tineri teatrologi care să se specializeze, astfel, în cercetarea teatrală. De-a lungul activităţii sale, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” a colaborat cu toate instituţiile de spectacol din ţară solicitându-le materiale de arhivă, făcând apel la memoria unor artişti din generaţii mai vechi, pledând pentru reconstituirea memoriei teatrului românesc. În acest fel, am dezvoltat o reţea de parteneri constanţi care sunt direct interesaţi în înfiinţarea unui Centru ce va reuni, într-o arhivă comună şi uşor accesibilă, toate informaţiile existente.
Obiective:
pe termen lung: crearea unei instituţii (aşa cum există în ţările europene menţionate) în măsură să identifice şi să arhiveze moştenirea culturală existentă la ora actuală în domeniul teatral, să monitorizeze momentul actual al artelor spectacolului (spectacole înregistrate, mărturii ale creatorilor, fişe de creaţie, consemnări de evenimente specifice) şi să dezvolte relaţii cu instituţii similare din lume. De asemenea, acest centru îşi propune să devină principala bază de studiu şi de cercetare pentru specialişti, cu acces pentru publicul larg.
pe termen scurt, pentru demararea acestui program este necesară crearea unei baze de date care să recupereze mărturiile privind dezvoltarea artelor spectacolului din România. Este vorba de centralizarea şi sistematizarea într-o bază de date comună a tuturor informaţiilor despre viaţa teatrală românească de la începuturi şi până acum, date existente disparat în arhivele teatrelor, ale persoanelor particulare sau ale diferitelor muzee.
crearea bazei de date va înlesni, fără îndoială, întocmirea unui dicţionar minimal al scenei teatrale româneşti, iar ulterior, a multaşteptatului Lexicon al teatrului românesc.
atragerea şi motivarea tinerilor teatrologi pentru munca de cercetare.
intrarea în reţeaua ţările europene care deţin deja o astfel de memorie recuperată
Beneficiari direcţi
Practicienii artelor spectacolului, cercetătorii din domeniu şi instituţiile de profil din ţară.
Beneficiari indirecţi
Publicul amator de teatru, operă, balet, dans contemporan etc.
Descrierea activităţii
Este una de adunare şi prelucrare a informaţiilor existente despre istoria teatrului, precum şi stocarea lor într-o formulă coerentă, care să poată oferi celor interesaţi o imagine cât mai completă asupra mişcării teatrale româneşti de ieri şi de azi. De asemenea, se are în vedere conectarea cu mişcarea teatrală din lume, prin adunarea de informaţii utile despre ceea ce se întâmplă peste hotare.
Domenii de activitate:
Memoria Teatrului Românesc
recuperarea istoriei artelor scenice, stocarea informaţiilor într-o bază de date şi organizarea de evenimente care să readucă în atenţie momentele semnificative ale acestei istorii.
abordarea tuturor secretariatelor literare pentru înregistrarea imaginilor de spectacol pe suport electronic, cu date esenţiale (interpreţi, date premieră, regie, scenografie, muzică etc).
reperarea şi stocarea comentariilor apărute în presă de-a lungul timpului
aceeaşi operaţiune referitoare la imagini de efectuat în muzeele teatrale existente
colectarea câte unui exemplar (cel puţin) din toate monografiile referitoare la personalităţi sau instituţii teatrale, în vederea creării unei biblioteci specializate.
Teatrul Românesc Contemporan
activitatea se va concentra asupra evenimentelor la zi, cu tot ceea ce înseamnă stocare de informaţii şi promovarea acestora.
colectarea casetelor video de la spectacolele importante realizate după ’89 şi transcrierea lor pe suport tehnic modern
Aşteptări:
Utilitatea programului va putea fi apreciată în funcţie de numărul de accesări ale bazei de date. Publicul-ţintă va fi periodic informat în legătură cu noutăţile, extinderea bazei de date, gradul ei de accesibilitate, prin conferinţe de presă, comunicate de presă.
Apel
Modalitatea de lucru propusă ni se pare singura posibilă şi eficientă în condiţiile unui proiect realizat pe bază de voluntariat.
Aşteptăm, prin urmare, sprijinul personelor particulare, precum şi al tuturor instituţiilor de spectacol din ţară, pentru a pune în practică proiectul arhivei on-line şi, în perspectivă, al Centrului naţional de arhivare, documentare şi cercetare a artei teatrale româneşti.
Totul despre Centrul de documentare teatrală
Argument
Argument
În ultimii ani, teatrul românesc reîncepe să fie prezent în circuitul teatral european. Din păcate, el există în conştiinţa teatrului european doar prin dimensiunea spectacologică actuală. Fenomenul teatral românesc în ansamblul său (repere istorice, contribuţii teoretice, direcţii şi perspective) rămâne în mare parte necunoscut chiar şi practicienilor noştri. Acest lucru se datorează absenţei unei instituţii care să se ocupe permanent şi în mod profesionist de memoria, actualitatea, cercetarea şi educaţia în domeniul artei teatrale. Faptul că alte ţări, în care teatrul nu a avut o poziţie la fel de puternic consolidată şi nu a jucat un rol atât de însemnat ca în România, au de câteva decenii un Institut Teatral care răspunde acestor nevoi, dovedeşte că înfiinţarea lui este necesară.
Sunt ţări europene (Ungaria, Cehia, Slovenia, Rusia, Olanda, Polonia ş.a.) despre a căror mişcare teatrală oricine poate obţine informaţii corecte, detaliate şi în limbi de circulaţie internaţională. Oamenii de teatru, cercetătorii, studenţii şi nu numai ei au la dispoziţie bogate arhive, baze de date on-line, buletine tematice, biblioteci şi videoteci, cataloage; participă la evenimente specifice, prelegeri, conferinţe, expoziţii, ateliere, stagii de pregătire; primesc granturi pentru traducere şi cercetare şi propun platforme de studiu interdisciplinar. În felul acesta, mişcarea teatrală a ţărilor respective este vizibilă şi integrată patrimonului cultural european.
Este important de menţionat că aceste institute de teatru s-au născut în urma unor decizii guvernamentale, deoarece s-a considerat că ele reprezintă patrimoniul cultural al ţărilor respective.
În România, la ora actuală, există Institutul de Memorie Culturală (CIMEC), aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor şi Patrimonului Cultural, care administrează resurse informaţionale pe suport informatic pentru mai multe domenii (muzee, arheologie, monumente istorice, carte rară, etnografie etc.). Pentru artele spectacolului, baza de date pe care o deţine şi administrează vizează doar arhivarea repertoriul teatral din 1945 până în prezent – lucru util, dar insuficient pentru necesităţile mişcării teatrale naţionale. Pe lângă datele oferite de CIMEC mai există arhivele teatrelor (rareori complete şi bine administrate şi valorificate) şi arhive personale ale artiştilor (multe dintre ele inaccesibile sau chiar neidentificate). Tot acest tezaur de memorie culturală este ameninţat cu deteriorarea şi chiar cu dispariţia din pricina condiţiilor improprii de depozitare sau din lipsa specialiştilor care să se ocupe de recuperarea şi fructificarea lui.
În calitatea sa de organism neguvernamental, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” a început, în ultimii ani, o campanie de sensibilizare a mediului teatral şi a forurilor decizionale pentru înfiinţarea, cu suport guvernamental, a unei astfel de structuri. De fiecare dată ne-am confruntat cu lipsa de interes faţă de acest subiect a celor aflaţi în funcţii, în timp ce alte iniţiative similare, dar pe altă arie tematică, au găsit răspuns favorabil. În aceste condiţii, ţinând cont de urgenţa realizării proiectului nostru, am decis să-l lansăm cu resurse proprii, sperând că vom găsi ulterior sprijin pentru dezvoltarea lui până la anvergura unui adevărat Centru naţional de arhivare, documentare şi cercetare a artei teatrale româneşti.
Prin urmare, intenţionăm să demarăm prima etapă a proiectului – înfiinţarea primului Centru naţional de arhivare, documentare şi cercetare a artei teatrale româneşti sub forma unei arhive on-line pe care o vom numi Baza naţională de date, imagini şi comentarii referitoare la arta teatrală din România. Propunem o arhivă electronică, întrucât utilizarea noilor tehnologii reprezintă calea cea mai accesibilă, rapidă şi mai puţin costisitoare de stocare a datelor existente şi de satisfacere a nevoilor publicului nostru ţintă, constituit din următoarele grupuri: oameni de teatru, cercetători, studenţi în domeniul artei teatrale şi persoane interesate de fenomenul teatral naţional de ieri şi de azi. În acelaşi timp, o arhivă electronică poate fi îmbogăţită constant, poate fi conectată la reţele internaţionale şi poate constitui baza tuturor proiectelor ulterioare ale Centrului naţional de arhivare, documentare şi cercetare a artei teatrale româneşti.
Baza de date va fi alimentată continuu, Fundaţia intenţionând să atragă în această activitate tineri teatrologi care să se specializeze, astfel, în cercetarea teatrală.
De-a lungul activităţii sale, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” a colaborat cu toate instituţiile de spectacol din ţară solicitându-le materiale de arhivă, făcând apel la memoria unor artişti din generaţii mai vechi, pledând pentru reconstituirea memoriei teatrului românesc. În acest fel, am dezvoltat o reţea de parteneri constanţi care sunt direct interesaţi în înfiinţarea unui Centru ce va reuni, într-o arhivă comună şi uşor accesibilă, toate informaţiile existente.
Obiective:
Beneficiari direcţi
Practicienii artelor spectacolului, cercetătorii din domeniu şi instituţiile de profil din ţară.
Beneficiari indirecţi
Publicul amator de teatru, operă, balet, dans contemporan etc.
Descrierea activităţii
Este una de adunare şi prelucrare a informaţiilor existente despre istoria teatrului, precum şi stocarea lor într-o formulă coerentă, care să poată oferi celor interesaţi o imagine cât mai completă asupra mişcării teatrale româneşti de ieri şi de azi. De asemenea, se are în vedere conectarea cu mişcarea teatrală din lume, prin adunarea de informaţii utile despre ceea ce se întâmplă peste hotare.
Domenii de activitate:
Memoria Teatrului Românesc
Teatrul Românesc Contemporan
Aşteptări:
Utilitatea programului va putea fi apreciată în funcţie de numărul de accesări ale bazei de date. Publicul-ţintă va fi periodic informat în legătură cu noutăţile, extinderea bazei de date, gradul ei de accesibilitate, prin conferinţe de presă, comunicate de presă.
Apel
Modalitatea de lucru propusă ni se pare singura posibilă şi eficientă în condiţiile unui proiect realizat pe bază de voluntariat.
Aşteptăm, prin urmare, sprijinul personelor particulare, precum şi al tuturor instituţiilor de spectacol din ţară, pentru a pune în practică proiectul arhivei on-line şi, în perspectivă, al Centrului naţional de arhivare, documentare şi cercetare a artei teatrale româneşti.