27 aprilie 2011: conferinţă de presă la Opera Naţională Bucureşti. Tema: premiera spectacolului „Falling Angels”, în coregrafia lui Jiři Kylián. Relatare de Tudor-Costin Sicomaş.
Probabil că mulţi dintre iubitorii de balet din Bucureşti s-au întrebat adesea: „De ce doar balet clasic la Opera Naţională, din Bucureşti? De ce nu şi spectacole de dans contemporan?”. Iată că, în final, dorinţa le-a fost îndeplinită. Odată cu sosirea stagiunii 2010-2011, Compania de Balet a acestei instituţii de prim rang din România a ales să introducă în repertoriul său curent o a doua producţie de dans contemporan, Falling Angels. Şi mai important este faptul că cel care a creat acest spectacol este Jiři Kylián, considerat de mulţi specialişti drept „cel mai bun coregraf actual”. Prezenţa unui asemenea titlu pe afişele Operei din Bucureşti este un eveniment de o importanţă istorică. De aceea, conducerea instituţiei a dorit să organizeze, în data de 27 aprilie 2011, o conferinţă de presă, premergătoare premierei spectacolului.
În Foaierul Galben al operei, au fost prezenţi directorul general al ONB, arhitectul scenograf Cătălin Ionescu-Arbore, soprana Mariana Colpoş, directorul artistic, balerina Simona Şomăcescu, care conduce Compania de Balet, şi asistenta lui Jiři Kylián, Nancy Euverink, cea care a lucrat în ultimele patru săptămâni cu ansamblul Operei bucureştene.
Cătălin Arbore a vorbit despre importanţa prezenţei dansului contemporan în repertoriul unei instituţii ca aceea pe care o conduce. Este în mod evident o deschidere asumată spre noi orizonturi: către un alt tip de expresie corporală, dar şi spre noi forme de operă: „Îmi doresc ca acest lucru să se perpetueze”, a spus directorul ONB.
Nu înainte de a semnala prezenţa în sală a unor importanţi maeştri de balet, precum Adina Cezar, Sergiu Anghel şi Ioan Tugearu, Simona Şomăcescu a dorit să sublinieze îmbogăţirea repertoriului Companiei cu creaţii ale celor mai mari coregrafi, precum George Balanchine, Jiři Kylián sau William Forsythe (premieră aşteptată în această toamnă). Simona Şomăcescu a mai dorit să scoată în evidenţă faptul – confirmat şi de echipa coregrafului Kylián – că trupa pe care o conduce este una de talie internaţională: în toamna anului trecut, unul dintre asistenţii coregrafului a sosit la Bucureşti pentru a evalua compania românească de balet.
Nancy Euverink, asistenta lui Jiři Kylián şi cea care a lucrat cu balerinele companiei ONB în ultimele patru săptămâni a luat cuvântul către final. A dezvăluit, puţin amuzată, că, la început, toţi membrii trupei au fost puţin speriaţi, emoţionaţi. Ea însăşi a declarat că are emoţii când începe să lucreze aceste creaţii cu alte şi alte grupuri de dansatori. Falling Angels este un balet care se referă la unitate, dar şi la dezvoltare personală, în acelaşi timp, la lupta dintre disciplină şi libertatea de exprimare. Totul – mişcarea, luminile, muzica („Drumming, part 1”, de compozitorul american Steve Reich) – converge spre acestei idei. „E foarte interesant că lucrările lui Jiři nu spun clar despre ce este vorba în ele. Probabil, la început, imaginile abstracte nu vor avea sens pentru spectatori, dar sunt sigură că la final aceştia vor pleca cu sentimentul unei imagini de ansamblu puternice. Jiři nu este genul de coregraf care să pună totul într-o lumină foarte concretă.”, a mai adăugat Nancy Euverink, la finalul intervenţiei sale.
Soprana Mariana Colpoş, directorul artistic al Operei Naţionale din Bucureşti, a dorit să încheie făcând un mic bilanţ al stagiunii care se încheie pe 29 mai 2011 şi, din nou, să sublinieze importanţa baletului, nu numai a operei: „Mă simt ca un părinte, care are doi copii, pe care îi iubeşte la fel de mult – opera şi baletul”. De asemenea, a afirmat că instituţia a început să ducă o nouă politică de deschidere faţă de lucrările noi, atât în domeniul dansului, cât şi în cel al teatrului liric, dând exemplu noile creaţii: Seară Balanchine (seară de balet în coregrafia lui George Balanchine), Tango. Radio and Juliet (seară de balet în coregrafia lui Edward Clug), Celan (teatru muzical de Peter Ruzicka) sau I Quatro Rusteghi (comedie muzicală de Ermanno Wolf-Ferrari).
De reţinut este intervenţia Adinei Cezar, maestru coregraf şi specialist în dansul contemporan. Aceasta a afirmat că: „Alături de aceste noi mari spirite, trebuie să ne amintim şi de personalităţile autohtone. Trebuie să existe un management care să aducă la lumină şi vechile nume ale artei”.
Trebuie să amintim aici detaliile acestei premiere, pentru ca toată lumea să se poată bucura de ea. Duminică, 1 mai 2011, începând cu ora 19.00 va avea loc spectacolul Seară de balet, ce va cuprinde două părţi. În prima dintre acestea, vor fi prezente cele două creaţii ale lui George Balanchine: Serenade şi Valse-Fantaisie, iar în a doua parte, va avea loc premiera naţională a baletului Falling Angels, în coregrafia lui Jiři Kylián.
În culisele unui eveniment
27 aprilie 2011: conferinţă de presă la Opera Naţională Bucureşti. Tema: premiera spectacolului „Falling Angels”, în coregrafia lui Jiři Kylián. Relatare de Tudor-Costin Sicomaş.
Probabil că mulţi dintre iubitorii de balet din Bucureşti s-au întrebat adesea: „De ce doar balet clasic la Opera Naţională, din Bucureşti? De ce nu şi spectacole de dans contemporan?”. Iată că, în final, dorinţa le-a fost îndeplinită. Odată cu sosirea stagiunii 2010-2011, Compania de Balet a acestei instituţii de prim rang din România a ales să introducă în repertoriul său curent o a doua producţie de dans contemporan, Falling Angels. Şi mai important este faptul că cel care a creat acest spectacol este Jiři Kylián, considerat de mulţi specialişti drept „cel mai bun coregraf actual”. Prezenţa unui asemenea titlu pe afişele Operei din Bucureşti este un eveniment de o importanţă istorică. De aceea, conducerea instituţiei a dorit să organizeze, în data de 27 aprilie 2011, o conferinţă de presă, premergătoare premierei spectacolului.
În Foaierul Galben al operei, au fost prezenţi directorul general al ONB, arhitectul scenograf Cătălin Ionescu-Arbore, soprana Mariana Colpoş, directorul artistic, balerina Simona Şomăcescu, care conduce Compania de Balet, şi asistenta lui Jiři Kylián, Nancy Euverink, cea care a lucrat în ultimele patru săptămâni cu ansamblul Operei bucureştene.
Cătălin Arbore a vorbit despre importanţa prezenţei dansului contemporan în repertoriul unei instituţii ca aceea pe care o conduce. Este în mod evident o deschidere asumată spre noi orizonturi: către un alt tip de expresie corporală, dar şi spre noi forme de operă: „Îmi doresc ca acest lucru să se perpetueze”, a spus directorul ONB.
Nu înainte de a semnala prezenţa în sală a unor importanţi maeştri de balet, precum Adina Cezar, Sergiu Anghel şi Ioan Tugearu, Simona Şomăcescu a dorit să sublinieze îmbogăţirea repertoriului Companiei cu creaţii ale celor mai mari coregrafi, precum George Balanchine, Jiři Kylián sau William Forsythe (premieră aşteptată în această toamnă). Simona Şomăcescu a mai dorit să scoată în evidenţă faptul – confirmat şi de echipa coregrafului Kylián – că trupa pe care o conduce este una de talie internaţională: în toamna anului trecut, unul dintre asistenţii coregrafului a sosit la Bucureşti pentru a evalua compania românească de balet.
Nancy Euverink, asistenta lui Jiři Kylián şi cea care a lucrat cu balerinele companiei ONB în ultimele patru săptămâni a luat cuvântul către final. A dezvăluit, puţin amuzată, că, la început, toţi membrii trupei au fost puţin speriaţi, emoţionaţi. Ea însăşi a declarat că are emoţii când începe să lucreze aceste creaţii cu alte şi alte grupuri de dansatori. Falling Angels este un balet care se referă la unitate, dar şi la dezvoltare personală, în acelaşi timp, la lupta dintre disciplină şi libertatea de exprimare. Totul – mişcarea, luminile, muzica („Drumming, part 1”, de compozitorul american Steve Reich) – converge spre acestei idei. „E foarte interesant că lucrările lui Jiři nu spun clar despre ce este vorba în ele. Probabil, la început, imaginile abstracte nu vor avea sens pentru spectatori, dar sunt sigură că la final aceştia vor pleca cu sentimentul unei imagini de ansamblu puternice. Jiři nu este genul de coregraf care să pună totul într-o lumină foarte concretă.”, a mai adăugat Nancy Euverink, la finalul intervenţiei sale.
Soprana Mariana Colpoş, directorul artistic al Operei Naţionale din Bucureşti, a dorit să încheie făcând un mic bilanţ al stagiunii care se încheie pe 29 mai 2011 şi, din nou, să sublinieze importanţa baletului, nu numai a operei: „Mă simt ca un părinte, care are doi copii, pe care îi iubeşte la fel de mult – opera şi baletul”. De asemenea, a afirmat că instituţia a început să ducă o nouă politică de deschidere faţă de lucrările noi, atât în domeniul dansului, cât şi în cel al teatrului liric, dând exemplu noile creaţii: Seară Balanchine (seară de balet în coregrafia lui George Balanchine), Tango. Radio and Juliet (seară de balet în coregrafia lui Edward Clug), Celan (teatru muzical de Peter Ruzicka) sau I Quatro Rusteghi (comedie muzicală de Ermanno Wolf-Ferrari).
De reţinut este intervenţia Adinei Cezar, maestru coregraf şi specialist în dansul contemporan. Aceasta a afirmat că: „Alături de aceste noi mari spirite, trebuie să ne amintim şi de personalităţile autohtone. Trebuie să existe un management care să aducă la lumină şi vechile nume ale artei”.
Trebuie să amintim aici detaliile acestei premiere, pentru ca toată lumea să se poată bucura de ea. Duminică, 1 mai 2011, începând cu ora 19.00 va avea loc spectacolul Seară de balet, ce va cuprinde două părţi. În prima dintre acestea, vor fi prezente cele două creaţii ale lui George Balanchine: Serenade şi Valse-Fantaisie, iar în a doua parte, va avea loc premiera naţională a baletului Falling Angels, în coregrafia lui Jiři Kylián.
Tudor-Costin Sicomaş