Nici nu au început bine primele acorduri ale melodiei lui Brian Adams „Please forgive me“, de la finalul reprezentaţiei „Casa M” (scenariul și regia: Luminița Țîcu), şi în sala arhiplină de la Hundsturm – Volkstheater Viena (o sală cu 120 de locuri), au răsunat ropote de aplauze şi strigăte de „bravo!“. Ovaţii prelungite, spectatori în picioare (fenomen rar întâlnit în capitala austriacă) răsplătesc evoluţia impecabilă a celor patru actriţe din Chişinău Snejana Puică, Mihaela Strâmbeanu, Ina Surdu, Irina Vacarciuc. Prezentat în data de 22 februarie în cadrul minifestivalului Die Besten aus dem Osten! (Cei mai buni din Est!), spectacolul „Casa M”, o producţie a Centrului de Artă Coliseum/Foosbook, a produs un impact major asupra publicului alcătuit cu prepoderenţă din austrieci, dar şi din români şi membri ai comunităţii moldovenilor din Austria.
Nici nu au început bine primele acorduri ale melodiei lui Brian Adams „Please forgive me“, de la finalul reprezentaţiei Casa M (scenariul și regia: Luminița Țîcu), şi în sala arhiplină de la Hundsturm – Volkstheater Viena (o sală cu 120 de locuri), au răsunat ropote de aplauze şi strigăte de „bravo!“. Ovaţii prelungite, spectatori în picioare (fenomen rar întâlnit în capitala austriacă) răsplătesc evoluţia impecabilă a celor patru actriţe din Chişinău Snejana Puică, Mihaela Strâmbeanu, Ina Surdu, Irina Vacarciuc. Prezentat în data de 22 februarie în cadrul minifestivalului Die Besten aus dem Osten! (Cei mai buni din Est!), spectacolul Casa M, o producţie a Centrului de Artă Coliseum/Foosbook, a produs un impact major asupra publicului alcătuit cu prepoderenţă din austrieci, dar şi din români şi membri ai comunităţii moldovenilor din Austria. Cu toate că distribuiseră programul detaliat al evenimentului, organizatorii le-au oferit spectatorilor, pentru fiecare dintre reprezentații, și câte o scurtă introducere, în absenţa regizoarei Luminiţa Ţîcu, care pregătea la Bacău premiera cu Unchiul Vania, aceasta fiind asigurată de Mihai Fusu, cu traducerea subsemnatei. Și deși nevorbitorii de română au fost nevoiţi să urmărească supratitrarea în engleză, care se derula cu repeziciune în fundal, aceştia au apreciat melodicitatea rostirii, decorul minimalist, ideile regizorale și, în special, jocul actriţelor. (Găina, găsită cu greu de către organizatori cu doar 24 de ore înaintea reprezentaţiei, s-a transformat în „al cincilea personaj“, în jurul ei iscându-se nenumărate întrebări şi conversaţii amuzante.) Povestirile „extrem de impresionante“, toate având ca temă „greu de digerat“ violenţa domestică, au stârnit valuri de emoţii puternice în rândul spectatorilor (dovadă și mărturiile de mai jos, culese după reprezentaţie). „A fost o seară extrem de substanţială şi, fără exagerare, memorabilă“, așa cum a spus și Gabriel Kohn, directorul adjunct al ICR Viena.
Cea de-a doua seară din cadrul festivalului a fost dedicată în totalitate Teatrului Spălătorie Chişinău şi Nicoletei Esinencu, la ora actuală, autoarea şi regizoarea moldoveancă cea mai cunoscută în Vest. Spectacolul ROGVAIV (regia Bogdan Georgescu) a impresionat mai ales prin structura de tip colaj. „Mi s-a părut magnifică ideea de început (traducerea simultană lipsită de sens a declarațiilor reprezentantului Uniunii Europene), precum şi cele 24 de motive bizare pentru care ar trebui să fie frumos în Republica Moldova“, afirma, entuziastă, o spectatoare austriacă. Şi echipa Teatrului Spălătorie prezentă la Viena (Nora Dorogan, Nicoleta Esinencu, Emilian Creţu, Veaceslav Sambriş, Doriana Tălmăzan şi, pentru a doua seară consecutiv, Ina Surdu şi Irina Vacarciuc, precum şi Bogdan Georgescu) se poate mândri cu o reprezentaţie fără cusur. În aceeaşi seară au mai avut loc spectacolul Antidotdupă piesa Nicoletei Esinencu, într-o montare a Volkstheater, şi Drujba, un performance al lui Ion Borş/Teatrul Spălătorie. Programul celei de-a XI-a ediţii a festivalului a fost completat de lectura eseului Chişinău – un oraş al durerilor de cap (autoare Nicoleta Esinencu), precum şi de două conferințe susţinute de subsemnata, intitulate „Primăvara scenei teatrale moldoveneşti” şi „O dilemă identitară: Cine sunt moldovenii?”.
Prin festivalul „Cei mai buni din Est!“, iniţiat în 2007, Volkstheater îşi propune să prezinte publicului austriac în fiecare stagiune, timp de două seri, în spaţiul de joc Hundsturm, câte o scenă teatrală a unei ţări din Europa de Est. Pe lângă spectacolele trupelor independente invitate, programul mai cuprinde conferințe care completează imaginea culturală a ţării respective. Festivalul a debutat cu România în anul aderării acesteia la Uniunea Europeană, invitaţi fiind atunci autoarea şi regizoarea Gianina Cărbunariu şi Teatrul Mic Bucureşti (cu spectacolele: mady-baby.edu şi Stop the tempo!). Au urmat Ungaria (compania Bela Pinter Budapesta), Polonia (Michal Walczak/Teatrul Walbryzch), Slovenia (Simona Semenic), Croaţia (Ivana Sajko, z/k/m Zagreb, Anica Tomic/Jelena Kovacic), Serbia (JDP Belgrad/Milos Lolic), Turcia (garajinstabul şi oyun deposu), Estonia (NO99), Cehia (Teatrul de Cameră Praga – Dusan David Parizek) şi Kosovo (Trupa romilor Jeton Neziraj).
„Cei mai buni din Est! Ediţia a XI-a: Moldova mi s-a părut deosebit de interesantă, atât în ceea ce privește prezentările, cât şi spectacolele“, conchide o spectatoare, care regretă lipsa de informaţii suplimentare în limba germană despre Republica Moldova. Iar o prietenă îmi mărturiseşte la final: „Mulţumită celor două prezentări introductive, am putut savura reprezentaţiile, căpătând în acelaşi timp date prețioase despre ţară şi oamenii săi, informaţii pe care nu le-aş fi aflat fără existenţa acestui proiect“.
„Cei mai buni din Est! Ediţia a XI-a: Moldova” la Volkstheater Viena (corespondență de Irina Wolf)
Nici nu au început bine primele acorduri ale melodiei lui Brian Adams „Please forgive me“, de la finalul reprezentaţiei „Casa M” (scenariul și regia: Luminița Țîcu), şi în sala arhiplină de la Hundsturm – Volkstheater Viena (o sală cu 120 de locuri), au răsunat ropote de aplauze şi strigăte de „bravo!“. Ovaţii prelungite, spectatori în picioare (fenomen rar întâlnit în capitala austriacă) răsplătesc evoluţia impecabilă a celor patru actriţe din Chişinău Snejana Puică, Mihaela Strâmbeanu, Ina Surdu, Irina Vacarciuc. Prezentat în data de 22 februarie în cadrul minifestivalului Die Besten aus dem Osten! (Cei mai buni din Est!), spectacolul „Casa M”, o producţie a Centrului de Artă Coliseum/Foosbook, a produs un impact major asupra publicului alcătuit cu prepoderenţă din austrieci, dar şi din români şi membri ai comunităţii moldovenilor din Austria.
Nici nu au început bine primele acorduri ale melodiei lui Brian Adams „Please forgive me“, de la finalul reprezentaţiei Casa M (scenariul și regia: Luminița Țîcu), şi în sala arhiplină de la Hundsturm – Volkstheater Viena (o sală cu 120 de locuri), au răsunat ropote de aplauze şi strigăte de „bravo!“. Ovaţii prelungite, spectatori în picioare (fenomen rar întâlnit în capitala austriacă) răsplătesc evoluţia impecabilă a celor patru actriţe din Chişinău Snejana Puică, Mihaela Strâmbeanu, Ina Surdu, Irina Vacarciuc. Prezentat în data de 22 februarie în cadrul minifestivalului Die Besten aus dem Osten! (Cei mai buni din Est!), spectacolul Casa M, o producţie a Centrului de Artă Coliseum/Foosbook, a produs un impact major asupra publicului alcătuit cu prepoderenţă din austrieci, dar şi din români şi membri ai comunităţii moldovenilor din Austria. Cu toate că distribuiseră programul detaliat al evenimentului, organizatorii le-au oferit spectatorilor, pentru fiecare dintre reprezentații, și câte o scurtă introducere, în absenţa regizoarei Luminiţa Ţîcu, care pregătea la Bacău premiera cu Unchiul Vania, aceasta fiind asigurată de Mihai Fusu, cu traducerea subsemnatei. Și deși nevorbitorii de română au fost nevoiţi să urmărească supratitrarea în engleză, care se derula cu repeziciune în fundal, aceştia au apreciat melodicitatea rostirii, decorul minimalist, ideile regizorale și, în special, jocul actriţelor. (Găina, găsită cu greu de către organizatori cu doar 24 de ore înaintea reprezentaţiei, s-a transformat în „al cincilea personaj“, în jurul ei iscându-se nenumărate întrebări şi conversaţii amuzante.) Povestirile „extrem de impresionante“, toate având ca temă „greu de digerat“ violenţa domestică, au stârnit valuri de emoţii puternice în rândul spectatorilor (dovadă și mărturiile de mai jos, culese după reprezentaţie). „A fost o seară extrem de substanţială şi, fără exagerare, memorabilă“, așa cum a spus și Gabriel Kohn, directorul adjunct al ICR Viena.
Cea de-a doua seară din cadrul festivalului a fost dedicată în totalitate Teatrului Spălătorie Chişinău şi Nicoletei Esinencu, la ora actuală, autoarea şi regizoarea moldoveancă cea mai cunoscută în Vest. Spectacolul ROGVAIV (regia Bogdan Georgescu) a impresionat mai ales prin structura de tip colaj. „Mi s-a părut magnifică ideea de început (traducerea simultană lipsită de sens a declarațiilor reprezentantului Uniunii Europene), precum şi cele 24 de motive bizare pentru care ar trebui să fie frumos în Republica Moldova“, afirma, entuziastă, o spectatoare austriacă. Şi echipa Teatrului Spălătorie prezentă la Viena (Nora Dorogan, Nicoleta Esinencu, Emilian Creţu, Veaceslav Sambriş, Doriana Tălmăzan şi, pentru a doua seară consecutiv, Ina Surdu şi Irina Vacarciuc, precum şi Bogdan Georgescu) se poate mândri cu o reprezentaţie fără cusur. În aceeaşi seară au mai avut loc spectacolul Antidot după piesa Nicoletei Esinencu, într-o montare a Volkstheater, şi Drujba, un performance al lui Ion Borş/Teatrul Spălătorie. Programul celei de-a XI-a ediţii a festivalului a fost completat de lectura eseului Chişinău – un oraş al durerilor de cap (autoare Nicoleta Esinencu), precum şi de două conferințe susţinute de subsemnata, intitulate „Primăvara scenei teatrale moldoveneşti” şi „O dilemă identitară: Cine sunt moldovenii?”.
Prin festivalul „Cei mai buni din Est!“, iniţiat în 2007, Volkstheater îşi propune să prezinte publicului austriac în fiecare stagiune, timp de două seri, în spaţiul de joc Hundsturm, câte o scenă teatrală a unei ţări din Europa de Est. Pe lângă spectacolele trupelor independente invitate, programul mai cuprinde conferințe care completează imaginea culturală a ţării respective. Festivalul a debutat cu România în anul aderării acesteia la Uniunea Europeană, invitaţi fiind atunci autoarea şi regizoarea Gianina Cărbunariu şi Teatrul Mic Bucureşti (cu spectacolele: mady-baby.edu şi Stop the tempo!). Au urmat Ungaria (compania Bela Pinter Budapesta), Polonia (Michal Walczak/Teatrul Walbryzch), Slovenia (Simona Semenic), Croaţia (Ivana Sajko, z/k/m Zagreb, Anica Tomic/Jelena Kovacic), Serbia (JDP Belgrad/Milos Lolic), Turcia (garajinstabul şi oyun deposu), Estonia (NO99), Cehia (Teatrul de Cameră Praga – Dusan David Parizek) şi Kosovo (Trupa romilor Jeton Neziraj).
„Cei mai buni din Est! Ediţia a XI-a: Moldova mi s-a părut deosebit de interesantă, atât în ceea ce privește prezentările, cât şi spectacolele“, conchide o spectatoare, care regretă lipsa de informaţii suplimentare în limba germană despre Republica Moldova. Iar o prietenă îmi mărturiseşte la final: „Mulţumită celor două prezentări introductive, am putut savura reprezentaţiile, căpătând în acelaşi timp date prețioase despre ţară şi oamenii săi, informaţii pe care nu le-aş fi aflat fără existenţa acestui proiect“.
Foto 1 (Casa M): Marko Lipus
Foto 2 (ROGVAIV): Marko Lipus
Foto 3 (Mihai Fusu și Irina Wolf): Marko Lipus
Foto 4 (Veaceslav Sambriș): Angelina Roșca