Rând pe rând vor apărea, în prima parte a stagiunii 2012-2013, următoarele cinci titluri: „Avram Goldfaden și teatrul ca identitate” de Anca Mocanu, „Scena românească și expresionismul” de Ion Cazaban, „Privirea în abis. Eseuri despre scenografie” de Arnold Aronson, antologia „Teatru ungar contemporan” și „Arta teatrului” de Edward Gordon Craig.
Rând pe rând, vor apărea, în prima parte a stagiunii 2012-2013, următoarele cinci titluri:
În „Galeria teatrului românesc”:
Avram Goldfaden și teatrul ca identitate de Anca Mocanu
Studiu monografic despre cel care a fondat, în anul 1876, primul teatru de limbă idiş din lume, în grădina „Pomul Verde” de la Iași. O monografie necesară despre o personalitate revendicată și de cultura română, cu toate acestea, până acum, prea puțin cunoscută la noi. Tânăra cercetătoare Anca Mocanu susține ideea că Avram Goldfaden a făcut din teatrul evreiesc oformă esenţială de existenţă culturală, deseori cultural–religioasă, o emblemă a identităţii evreilor în exil, dar și un moment extrem de important al istoriei scenei românești.
În seria „Eseuri, cronici, însemnări teatrale”:
Scena românească și expresionismul de Ion Cazaban
Cum a fost receptat, teoretic și publicistic, cum s-a manifestat, practic, expresionismul teatral pe scena românească (de la dramaturgie la spectacol)?Autorul demonstrează că, deși nu s-a manifestat într-o formă „pură“, acest curent a exercitat, totuși, o influenţă incontestabilă, cu toate că subestimată: de la primele ecouri datorate actriţei Marioara Voiculescu, apoi realizatorului german Karl Heinz Martin, trecând, în anii ’20–’30, prin tentativele actriţei Dida Solomon sau prin disponibilitatea creatoare a regizorilor Soare Z. Soare, V. Bumbeşti, V. I. Popa, I. Sternberg, A. I. Maican, Ion Sava, Ion Olteanu, a scenografilor G. Löwendal şi Th. Kiriacoff, ajungând la Lucian Blaga și Ion Sava, criticul duce analiza în contemporaneitate, oprindu-se la spectacolele realizate de Horea Popescu, A. Manea, Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion și chiar Silviu Purcărete.
Privirea în abis. Eseuri despre scenografie de Arnold Aronson
Traducere de Ioana Ieronim
Pentru Arnold Aronson, teoretician de notorietate mondială, istoric de teatru şi profesor la Columbia University School of the Arts, comisar general al Cvadrienalei de Scenografie de la Praga în 2007, teatrul este o artă esențialmente vizuală. În eseurile sale (University of Michigan Press, 2005), Aronson interoghează conceptele fundamentale ale scenografiei, incluzând design-ul postmodern şi recursul la noile media în teatru, descifrează opera unora dintre cei mai importanţi artiști ai lumii (Richard Foreman, George Tsypin) și analizează soluţiile scenografice înscrise în textele unor dramaturgi provocatori precum Cehov sau Tony Kushner.
În seria „Dramaturgi de azi”
Teatru ungar contemporan, antologie de Anna Scarlat
Volumul cuprinde patru piese scrise între anii 1999–2010 de importanți dramaturgi ai unui spațiu teatral cu care scena românească are certe afinități: György Spiró, Csaba Kiss, János Háy, Géza Bereményi și Krisztina Kovács.
În seria „Mari regizori ai lumii”
Arta teatrului de Edward Gordon Craig
Traducere de Adina Bardaș și Vasile V. Poenaru
Prefață de Monique Borie și George Banu
După scrierile despre teatru ale lui Vs. Meyerhold, publicate anul trecut de Fundația „Camil Petrescu”, este rândul acestui volum (scris între 1904 și 1910, publicat în 1911), să se bucure de o primă traducere integrală în limba română. Realizată cu acribie, prin compararea edițiilor engleze, franceze și germane, va fi, cu certitudine, o ediție de referință, pe măsura așteptărilor.
În așteptarea cărților toamnei, nu uitați cele trei titluri apărute deja, în 2012, la editura noastră:
Shakespeare: textul ca partitură de joc de Ana Maria Narti
Cărțile toamnei la Editura Fundației Culturale „Camil Petrescu”
Rând pe rând vor apărea, în prima parte a stagiunii 2012-2013, următoarele cinci titluri: „Avram Goldfaden și teatrul ca identitate” de Anca Mocanu, „Scena românească și expresionismul” de Ion Cazaban, „Privirea în abis. Eseuri despre scenografie” de Arnold Aronson, antologia „Teatru ungar contemporan” și „Arta teatrului” de Edward Gordon Craig.
Rând pe rând, vor apărea, în prima parte a stagiunii
2012-2013, următoarele cinci titluri:
românesc”:
Avram Goldfaden și teatrul ca identitate de Anca Mocanu
Studiu monografic despre cel care a fondat, în
anul 1876, primul teatru de limbă idiş din lume, în grădina „Pomul Verde” de la
Iași. O monografie necesară despre o personalitate revendicată și de cultura
română, cu toate acestea, până acum, prea puțin cunoscută la noi. Tânăra
cercetătoare Anca Mocanu susține ideea că Avram Goldfaden a
făcut din teatrul evreiesc o formă
esenţială de existenţă culturală, deseori cultural–religioasă, o emblemă a
identităţii evreilor în exil, dar și un moment extrem de important al istoriei scenei
românești.
cronici, însemnări teatrale”:
Scena românească și expresionismul de Ion Cazaban
Cum a fost receptat, teoretic și publicistic, cum s-a manifestat, practic,
expresionismul teatral pe scena românească (de la dramaturgie la spectacol)? Autorul demonstrează că, deși nu s-a
manifestat într-o formă „pură“, acest curent a exercitat, totuși, o influenţă
incontestabilă, cu toate că subestimată: de la primele ecouri datorate actriţei
Marioara Voiculescu, apoi realizatorului german Karl Heinz Martin, trecând, în anii
’20–’30, prin tentativele actriţei Dida Solomon sau prin disponibilitatea
creatoare a regizorilor Soare Z. Soare, V. Bumbeşti, V. I. Popa, I. Sternberg,
A. I. Maican, Ion Sava, Ion Olteanu, a scenografilor G. Löwendal şi Th.
Kiriacoff, ajungând la Lucian Blaga și Ion Sava, criticul duce analiza în contemporaneitate,
oprindu-se la spectacolele realizate de Horea Popescu, A. Manea, Cătălina
Buzoianu, Alexa Visarion și chiar Silviu Purcărete.
Privirea în abis. Eseuri despre
scenografie de Arnold Aronson
Traducere de Ioana
Ieronim
Pentru Arnold Aronson, teoretician de
notorietate mondială, istoric de teatru şi profesor
la Columbia University School of the Arts, comisar general al Cvadrienalei de
Scenografie de la Praga în 2007, teatrul este o artă
esențialmente vizuală. În eseurile sale (University of Michigan Press, 2005), Aronson
interoghează conceptele fundamentale ale
scenografiei, incluzând design-ul
postmodern şi recursul la noile media în teatru, descifrează opera unora dintre
cei mai importanţi artiști ai lumii (Richard Foreman, George Tsypin) și
analizează soluţiile scenografice înscrise în textele unor dramaturgi
provocatori precum Cehov sau Tony Kushner.
seria „Dramaturgi de azi”
Teatru ungar contemporan, antologie
de Anna Scarlat
Volumul cuprinde patru piese scrise între anii
1999–2010 de importanți dramaturgi ai unui spațiu teatral cu care scena
românească are certe afinități: György Spiró, Csaba Kiss, János Háy, Géza Bereményi și Krisztina Kovács.
seria „Mari regizori ai lumii”
Arta teatrului de Edward Gordon Craig
Traducere de Adina
Bardaș și Vasile V. Poenaru
Prefață de Monique
Borie și George Banu
După scrierile
despre teatru ale lui Vs. Meyerhold, publicate anul trecut de Fundația „Camil
Petrescu”, este rândul acestui volum (scris între 1904 și 1910, publicat în
1911), să se bucure de o primă traducere integrală în limba română. Realizată cu
acribie, prin compararea edițiilor engleze, franceze și germane, va fi, cu
certitudine, o ediție de referință, pe măsura așteptărilor.
În așteptarea cărților toamnei, nu uitați cele
trei titluri apărute deja, în 2012, la editura noastră:
Shakespeare: textul ca
partitură de joc de Ana Maria Narti
http://www.teatrul-azi.ro/eseuri-cronici-insemnari-teatrale/shakespeare-textul-ca-partitura-de-joc
Oleg Danovski. Omul,
artistul, legenda de Doina Jela
http://www.teatrul-azi.ro/galeria-teatrului-romanesc/oleg-danovski-omul-artistul-legenda
Un regizor uitat: Aurel
Ion Maican de Vera Molea
http://www.teatrul-azi.ro/galeria-teatrului-romanesc/un-regizor-uitat-aurel-ion-maican