Persistenţa memoriei

Carte-mărturie semnată de unul dintre cei mai importanţi regizori ai anilor ’70–’80, strălucit profesor al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, mentorul unor generaţii de forţă ale scenei româneşti.
Se regăsesc în acest volum necesar nu doar viaţa profesională a regizorului, dezvoltarea conceptelor teoretice sub care şi-a plasat întreaga activitate, teatrografia completă a artistului, ci şi imaginea subiectivă, cu atât mai captivantă, a vieţii teatrale româneşti din ultimele decenii ale secolului XX.

Valeriu Moisescu face parte din promoţia de aur, care a absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1956. La clasa de regie îndrumată de profesorul George Dem. Loghin, i-a avut colegi pe Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Mihai Dimiu, Sanda Manu, artişti care au produs ulterior mişcarea de reteatralizare a teatrului românesc.
Timp de patru decenii, la Teatrul de Stat din Galaţi (1956–1964), Teatrul de Stat din Oradea (1959–1961), Teatrul de Stat din Ploieşti (1961–1964), Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (1964–1990), dar şi la Iaşi, Craiova, Sankt-Petersburg, a realizat peste 120 de spectacole, multe dintre acestea fiind astăzi repere ale spectacologiei româneşti.
În ultimii 35 de ani, s-a dedicat cu pasiune şi pedagogiei, fiind maestrul multor generaţii de regizori. A fost şeful catedrei de regie Teatru, scenografie, coregrafie din cadrul Academiei de Teatru şi Film (1991–2000).
A tradus şi a dramatizat, a publicat peste 200 de articole teoretice şi mărturii de creaţie. Din octombrie până în 1995 a avut rubrică permanentă în revistele „Teatrul” şi „Teatrul azi”, intitulată „Însemnări contradictorii”, ulterior publicate în volum la Editura UNITEXT.
Este iniţiatorul seriei de studii „Maeştri ai teatrului românesc în a doua jumătate a secolului al XX-lea” din cadrul Centrului de cercetări, studii şi experimente teatrale „Crin Teodorescu” al UNATC „I.L. Caragiale”.
În 1998, a fost distins cu premiul UNITER pentru întreaga activitate.

Volum editat cu sprijinul UNITER, AFCN şi al Teatrului „Sică Alexandrescu” din Braşov