Autor: Ana Maria Narti
An apariție: 2010
Ediție:
Număr pagini: 176
25,00 lei
Autor: Ana Maria Narti
An apariție: 2010
Ediție:
Număr pagini: 176
Prefaţă de Adrian Cioroianu
Postfaţă de Ileana Popovici
Un tânăr născut și crescut într-o societate democratică face o remarcă surprinzătoare în fața unei vechi fotografii de familie. Pentru posesoarea fotografiei, vorbele lui nonșalante au un efect straniu: ele declanșează torentul amintirii, al mărturisirii, nevoia de a-și înțelege viața, dar mai ales, de a înțelege „cum a fost posibil”? Cum au fost posibile antisemitismul și legionarismul în România copilăriei sale – o țară prosperă, parcă a tuturor posibilităților –, cum a fost posibilă, apoi, dictatura comunistă în România aparent destalinizată a maturității sale? Sau, și mai greu de înțeles, cum a fost cu putință ca dogma roșie să otrăvească o societate aproape idilică, precum Suedia exilului său? Cum a fost și este încă posibil fundamentalismul religios care a schimbat cursul istoriei la 11 septembrie 2001?
Martoră a tututor acestor –isme criminale, Ana Maria Narti își pune întrebări și încearcă să găsească răspunsuri de-a lungul unei confesiuni vibrante adresate fiului său.
O carte sinceră până la autoflagelare, o carte vorbind despre fantasme politice şi despre nevoia de fantazare a omului obişnuit, despre speranţă şi deziluzie; o carte scrisă între patru puncte cardinale incluse în matricea sufletului – între Occident şi Orient, între Nord şi Sud. Şi, mai ales, o carte venită de departe (şi de azi) despre o anume Românie de altădată care, în acelaşi timp, ne este aproape, dar care devine, pe zi ce trece, pentru românii de astăzi, tot mai mult o ţară străină.
Adrian Cioroianu
Ana Maria Narti a semnat, în anii ’60, cronică de teatru şi de film pentru Contemporanul şi pentru revista Teatrul. În 1970, a cerut azil politic în Suedia, specializându-se treptat în comentariul politic. A ținut, timp de peste douăzeci de ani, o rubrică în pagina editorială a cotidianului Dagens Nyheter. În 1999, a devenit membră a Parlamentului suedez, din partea Partidului Liberal. A publicat şase cărţi în suedeză și este totodată autoarea volumului Medeea lui Andrei Șerban (Fundația Culturală „Camil Petrescu”, 2007), mărturie a indelungatei sale colaborări și prietenii cu marele regizor.
Volum editat de Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” prin Editura Cheiron