La sfârşitul lunii februarie, a.c., Teatrul Tineretului Piatra Neamţ a fost în turneu la Bucureşti şi timp de o săptămână a jucat pe scena de la Odeon şase dintre spectacolele repertoriului său curent.
La sfârşitul lunii februarie, a.c. Teatrul Tineretului Piatra Neamţ a fost în turneu la Bucureşti şi timp de o săptămână a jucat pe scena de la Odeon şase dintre spectacolelerepertoriului său curent.
Chiar dacă OO! a avut premiera în stagiunea 2007–2008 şi s-a mai jucat la Bucureşti în Festivalul Comediei Româneşti, ediţia 2008, n-am rezistat tentaţiei de a mai arunca privire şi la reprezentaţia din recentul turneu; alături de o sală „spirt“ – adică plină de spectatori isteţi; s-ar putea putea spune „cu spirit“ – m-am bucurat încă o dată de Punguţa cu doibani, de harul lui Creangă şi de meşteşugul lui Alexandru Dabija de a spune povestea, de a face vie istoria pe scenă. Şi m-am mai bucurat de o trupă pentru care plăcerea jocului era deplină: făceau teatru şi cu elemente de bâlci, jucau şi se mişcau antrenant, chiar în ciuda unor imperfecţiuni tehnice (emisie, dicţie, frazare; asupra acestora ar fi absolut necesar să se intervină), credeau în povestea lor şi de aceea ne făceau şi pe noi să o credem. Iar lucrul acesta se întâmpla cu o minimă recuzită (dar cu o mulţime de ouă!) şi câteva haine obişnuite drept costum, multe teme de improvizaţie bine exersate, mult angajament fizic şi artistic.La care se adaugă interesul real al lui Alexandru Dabija – de altfel, declarat: „Fac pedagogie şi am să fac, pentru că aşa sunt construit.“ – vocaţia sa pentru pedagogia teatrală.
Vocaţie ce s-a dovedit şi în spectacolul Cu dragostea nu-i de glumit de Alfred de Musset (premieră care a avut loc în cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului de Teatru Piatra Neamţ, 21 octombrie 2009), spectacol prezentat şi la Bucureşti cu ocazia turneului menţionat. Alexandru Dabija face reuşite exerciţii de seducţie cu trupa de la Teatrul Tineretului; Lucreţia MANDRIC în Herr Paul de Tankred Dorst poate chiar mai mult, le insuflă actorilor cu care colaborează o bună parte din curiozitatea, nevoia, întrebările şi îndoielile sale legate de teatru. Aş îndrăzni să spun legate şi de viaţă; pentru că ce altceva facem la teatru, dacă nu încercăm să ne răsucim vieţile, şi pe o parte şi pe alta, doar-doar vom înţelege ce se petrece cu noi.
„O imagine‑emblemă” de Crenguţa Manea (Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ la Bucureşti)
La sfârşitul lunii februarie, a.c., Teatrul Tineretului Piatra Neamţ a fost în turneu la Bucureşti şi timp de o săptămână a jucat pe scena de la Odeon şase dintre spectacolele repertoriului său curent.
La sfârşitul lunii februarie, a.c. Teatrul Tineretului Piatra Neamţ a fost în turneu la Bucureşti şi timp de o săptămână a jucat pe scena de la Odeon şase dintre spectacolele repertoriului său curent.
Chiar dacă OO! a avut premiera în stagiunea 2007–2008 şi s-a mai jucat la Bucureşti în Festivalul Comediei Româneşti, ediţia 2008, n-am rezistat tentaţiei de a mai arunca privire şi la reprezentaţia din recentul turneu; alături de o sală „spirt“ – adică plină de spectatori isteţi; s-ar putea putea spune „cu spirit“ – m-am bucurat încă o dată de Punguţa cu doi bani, de harul lui Creangă şi de meşteşugul lui Alexandru Dabija de a spune povestea, de a face vie istoria pe scenă. Şi m-am mai bucurat de o trupă pentru care plăcerea jocului era deplină: făceau teatru şi cu elemente de bâlci, jucau şi se mişcau antrenant, chiar în ciuda unor imperfecţiuni tehnice (emisie, dicţie, frazare; asupra acestora ar fi absolut necesar să se intervină), credeau în povestea lor şi de aceea ne făceau şi pe noi să o credem. Iar lucrul acesta se întâmpla cu o minimă recuzită (dar cu o mulţime de ouă!) şi câteva haine obişnuite drept costum, multe teme de improvizaţie bine exersate, mult angajament fizic şi artistic.La care se adaugă interesul real al lui Alexandru Dabija – de altfel, declarat: „Fac pedagogie şi am să fac, pentru că aşa sunt construit.“ – vocaţia sa pentru pedagogia teatrală.
Vocaţie ce s-a dovedit şi în spectacolul Cu dragostea nu-i de glumit de Alfred de Musset (premieră care a avut loc în cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului de Teatru Piatra Neamţ, 21 octombrie 2009), spectacol prezentat şi la Bucureşti cu ocazia turneului menţionat. Alexandru Dabija face reuşite exerciţii de seducţie cu trupa de la Teatrul Tineretului; Lucreţia MANDRIC în Herr Paul de Tankred Dorst poate chiar mai mult, le insuflă actorilor cu care colaborează o bună parte din curiozitatea, nevoia, întrebările şi îndoielile sale legate de teatru. Aş îndrăzni să spun legate şi de viaţă; pentru că ce altceva facem la teatru, dacă nu încercăm să ne răsucim vieţile, şi pe o parte şi pe alta, doar-doar vom înţelege ce se petrece cu noi.