Reformele teatrului în secolul reînnoirii (Editura Nemira, Bucureşti, 2011) ar fi trebuit să fie cartea de debut a teatrologului George Banu. Printr‑o ciudăţenie a istoriei, a istoriei tout court, dar şi a istoriei personale a autorului său, aşa cum au fost multe ciudăţenii în perioada comunistă în România, volumul, ce ar fi urmat să apară, cândva în anii ’70, în 1974, probabil, vede lumina tiparului cu o semnificativă întârziere. Întârzierea a fost parte a preţului plătit de teatrolog spre a‑şi salva libertatea, libertatea de gândire, libertatea de a citi şi de a scrie, de a vedea şi de a comenta, fără niciun fel de oprelişti, teatrul. Reformele teatrului în secolul reînnoirii a fost, aşadar, o carte sacrificată pentru a îngădui altor cărţi, apărute în Franţa, să fie publicate.
Reformele teatrului în secolul reînnoirii (Editura Nemira, Bucureşti, 2011) ar fi trebuit să fie cartea de debut a teatrologului George Banu. Printr‑o ciudăţenie a istoriei, a istoriei tout court, dar şi a istoriei personale a autorului său, aşa cum au fost multe ciudăţenii în perioada comunistă în România, volumul, ce ar fi urmat să apară, cândva în anii ’70, în 1974, probabil, vede lumina tiparului cu o semnificativă întârziere. Întârzierea a fost parte a preţului plătit de teatrolog spre a‑şi salva libertatea, libertatea de gândire, libertatea de a citi şi de a scrie, de a vedea şi de a comenta, fără niciun fel de oprelişti, teatrul. Reformele teatrului în secolul reînnoirii a fost, aşadar, o carte sacrificată pentru a îngădui altor cărţi, apărute în Franţa, să fie publicate.
„La bouteille à la mer” de Mircea Morariu („Reformele teatrului în secolul reînnoirii” de George Banu, Nemira, Bucureşti, 2011)
Reformele teatrului în secolul reînnoirii (Editura Nemira, Bucureşti, 2011) ar fi trebuit să fie cartea de debut a teatrologului George Banu. Printr‑o ciudăţenie a istoriei, a istoriei tout court, dar şi a istoriei personale a autorului său, aşa cum au fost multe ciudăţenii în perioada comunistă în România, volumul, ce ar fi urmat să apară, cândva în anii ’70, în 1974, probabil, vede lumina tiparului cu o semnificativă întârziere. Întârzierea a fost parte a preţului plătit de teatrolog spre a‑şi salva libertatea, libertatea de gândire, libertatea de a citi şi de a scrie, de a vedea şi de a comenta, fără niciun fel de oprelişti, teatrul. Reformele teatrului în secolul reînnoirii a fost, aşadar, o carte sacrificată pentru a îngădui altor cărţi, apărute în Franţa, să fie publicate.
Reformele teatrului în secolul reînnoirii (Editura Nemira, Bucureşti, 2011) ar fi trebuit să fie cartea de debut a teatrologului George Banu. Printr‑o ciudăţenie a istoriei, a istoriei tout court, dar şi a istoriei personale a autorului său, aşa cum au fost multe ciudăţenii în perioada comunistă în România, volumul, ce ar fi urmat să apară, cândva în anii ’70, în 1974, probabil, vede lumina tiparului cu o semnificativă întârziere. Întârzierea a fost parte a preţului plătit de teatrolog spre a‑şi salva libertatea, libertatea de gândire, libertatea de a citi şi de a scrie, de a vedea şi de a comenta, fără niciun fel de oprelişti, teatrul. Reformele teatrului în secolul reînnoirii a fost, aşadar, o carte sacrificată pentru a îngădui altor cărţi, apărute în Franţa, să fie publicate.
(…)