Duminică, 28 martie 2010, ora 11.00, la Sala Atelier, profesorul Ion Pop va conferenția pe temaDin avangardă în ariergardă
Duminică, 28 martie 2010, ora 11.00, la Sala Atelier, profesorul Ion Pop va conferenția pe temaDin avangardă în ariergardă
“Din avangardă în ariergardă” este traseul „modernismului extremist” românesc, urmărit analitic de conferinţă, ne încredinţează conferenţiarul. Tema ar putea fi formulată şi prin sintagma: „Avangarda literară românească şi politica”. Pornind de la exigenţele exprimate programatic de diversele grupări de avangardă, care vizau ruptura faţă de tradiţii şi convenţii literare şi artistice şi, implicit, inovaţia radicală a limbajului, o totală libertate şi disponiblitate a spiritului creator, se evidenţiază alterarea treptată a acestor programe, pe măsura „angajării” politice a unor militanţi avangardişti. Este o situaţie ce se agravează odată cu ocupaţia sovietică şi instalarea regimului comunist la noi după 1944. În contradicţie radicală cu aspiraţiile iniţiale, foştii contestatari ai ordinii burgheze, dar şi ai oricăror subordonări faţă de „oficialitate”, încep să-şi renege propriul trecut, aliniindu-se „adevăratei avangarde” a partidului unic şi doctrinei sale „realist-socialiste”. Nu se scapă din vedere nici consecinţele acestei demisii în perioada imediat următoare, cu dificilele eforturi de recuperare din anii ’60 ai secolului trecut şi cu ecourile acestora asupra generaţiior mai noi. (Ion Pop)
Ion Pop (n. 1941) este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii «Babeş-Bolyai», Cluj-Napoca. A condus, ca redactor şef, apoi ca director, revista «Echinox», între anii 1969 şi 1983. A fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1990-1993) şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii «Babeş-Bolyai» din Cluj (1996-2000).
A publicat volumele de poezie: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010).
Este autorul unor studii de critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), «Echinox». Vocile poeziei (2008).
A realizat două serii de interviuri, publicate în volumele: Ore franceze, I-II (1979, 2002). A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, 2008. Premiul Academiei Române (1985). A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, reeditat în două volume în 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006. Traduceri din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.
Ion Pop, despre avangardă, la Conferințele TNB
Duminică, 28 martie 2010, ora 11.00, la Sala Atelier, profesorul Ion Pop va conferenția pe tema Din avangardă în ariergardă
Duminică, 28 martie 2010, ora 11.00, la Sala Atelier, profesorul Ion Pop va conferenția pe tema Din avangardă în ariergardă
“Din avangardă în ariergardă” este traseul „modernismului extremist” românesc, urmărit analitic de conferinţă, ne încredinţează conferenţiarul. Tema ar putea fi formulată şi prin sintagma: „Avangarda literară românească şi politica”. Pornind de la exigenţele exprimate programatic de diversele grupări de avangardă, care vizau ruptura faţă de tradiţii şi convenţii literare şi artistice şi, implicit, inovaţia radicală a limbajului, o totală libertate şi disponiblitate a spiritului creator, se evidenţiază alterarea treptată a acestor programe, pe măsura „angajării” politice a unor militanţi avangardişti. Este o situaţie ce se agravează odată cu ocupaţia sovietică şi instalarea regimului comunist la noi după 1944. În contradicţie radicală cu aspiraţiile iniţiale, foştii contestatari ai ordinii burgheze, dar şi ai oricăror subordonări faţă de „oficialitate”, încep să-şi renege propriul trecut, aliniindu-se „adevăratei avangarde” a partidului unic şi doctrinei sale „realist-socialiste”. Nu se scapă din vedere nici consecinţele acestei demisii în perioada imediat următoare, cu dificilele eforturi de recuperare din anii ’60 ai secolului trecut şi cu ecourile acestora asupra generaţiior mai noi. (Ion Pop)
Ion Pop (n. 1941) este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii «Babeş-Bolyai», Cluj-Napoca. A condus, ca redactor şef, apoi ca director, revista «Echinox», între anii 1969 şi 1983. A fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1990-1993) şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii «Babeş-Bolyai» din Cluj (1996-2000).
A publicat volumele de poezie: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010).
Este autorul unor studii de critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), «Echinox». Vocile poeziei (2008).
A realizat două serii de interviuri, publicate în volumele: Ore franceze, I-II (1979, 2002). A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, 2008. Premiul Academiei Române (1985). A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, reeditat în două volume în 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006. Traduceri din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.