Volumul „Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet şi mai departe” de Mircea Morariu va fi lansat luni, 12 octombrie, ora 19.00, la Sala „Toma Caragiu” a Teatrului „Bulandra”, în prezenţa autorului şi a eroului cărţii, precum şi a colegilor, prietenilor, admiratorilor. Prezintă criticul de teatru Marina CONSTANTINESCU şi istoricul Adrian CIOROIANU.
Cel mai recent titlu din Galeria Teatrului Românesc(serie îngrijită de Florica Ichim) reuneşte între copertele lui o serie de şapte dialoguri pe care actorul Ion Caramitru şi criticul de teatru Mircea Morariu le-au avut în perioada 26 ianuarie – 1 februarie 2009. Refăcând traseul evoluţiei umane şi profesionale a unuia dintre cei mai mari artişti români, socotit a se număra printre cei mai pregnanţi interpreţi ai rolului Hamlet, cele şapte dialoguri îl reconfirmă pe William Shakespeare, care spunea că actorul e „cronica vie şi prescurtată a timpului său”. E vorba, de fapt, despre un schimb de opinii dintre doi oameni preocupaţi de teatru: unul, în calitate de personaj principal – actorul, celălalt – criticul, personaj secundar, care astfel recompun împreună o anume imagine asupra istoriei României postbelice, văzută prin prisma experienţelor personale.
Ion Caramitru, lansare de carte pe scena lui Hamlet
Volumul „Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet şi mai departe” de Mircea Morariu va fi lansat luni, 12 octombrie, ora 19.00, la Sala „Toma Caragiu” a Teatrului „Bulandra”, în prezenţa autorului şi a eroului cărţii, precum şi a colegilor, prietenilor, admiratorilor. Prezintă criticul de teatru Marina CONSTANTINESCU şi istoricul Adrian CIOROIANU.
Cel mai recent titlu din Galeria Teatrului Românesc (serie îngrijită de Florica Ichim) reuneşte între copertele lui o serie de şapte dialoguri pe care actorul Ion Caramitru şi criticul de teatru Mircea Morariu le-au avut în perioada 26 ianuarie – 1 februarie 2009. Refăcând traseul evoluţiei umane şi profesionale a unuia dintre cei mai mari artişti români, socotit a se număra printre cei mai pregnanţi interpreţi ai rolului Hamlet, cele şapte dialoguri îl reconfirmă pe William Shakespeare, care spunea că actorul e „cronica vie şi prescurtată a timpului său”. E vorba, de fapt, despre un schimb de opinii dintre doi oameni preocupaţi de teatru: unul, în calitate de personaj principal – actorul, celălalt – criticul, personaj secundar, care astfel recompun împreună o anume imagine asupra istoriei României postbelice, văzută prin prisma experienţelor personale.