Strada Sfântul Dumitru din capitală avea anul trecut un iz medieval: decopertată din raţiuni utilitare, era străjuită pe ambele părţi, de punţi trainice de scândură, iar din groapa informă căscată pe mijloc se zăreau vagi vestigii arheologice. Imaginaţia zburda. Numai desenele trasate cu bidineaua pe temporarele căi de acces te trăgeau în mileniul III, vestind că Teatrul de Comedie e în sărbătoare.
[…]
Strada Sfântul Dumitru din capitală avea anul trecut un iz medieval: decopertată din raţiuni utilitare, era străjuită pe ambele părţi, de punţi trainice de scândură, iar din groapa informă căscată pe mijloc se zăreau vagi vestigii arheologice. Imaginaţia zburda. Numai desenele trasate cu bidineaua pe temporarele căi de acces te trăgeau în mileniul III, vestind că Teatrul de Comedie e în sărbătoare. Şi anul acesta, Teatrul de Comedie a fost în sărbătoare. O sărbătoare restrânsă. Strada – recent pavată, cu dale cenuşii, pătrăţoase, regulat orânduite – nu mai răsuna de zumzetul manifestărilor în aer liber. Cele două secţiuni ale Festivalului Comediei Româneşti – internaţională şi autohtonă – au fost reunite în perioada 6–13 mai 2009. Spectrul crizei şi-a făcut simţită prezenţa în această ediţie (a VII-a) sub mai multe aspecte: economic, de timp dar – har Domnului! – nu şi de imaginaţie.
„Comedia românească în luptă cu timpul“ de Daria Dimiu
Strada Sfântul Dumitru din capitală avea anul trecut un iz medieval: decopertată din raţiuni utilitare, era străjuită pe ambele părţi, de punţi trainice de scândură, iar din groapa informă căscată pe mijloc se zăreau vagi vestigii arheologice. Imaginaţia zburda. Numai desenele trasate cu bidineaua pe temporarele căi de acces te trăgeau în mileniul III, vestind că Teatrul de Comedie e în sărbătoare.
[…]
Strada Sfântul Dumitru din capitală avea anul trecut un iz medieval: decopertată din raţiuni utilitare, era străjuită pe ambele părţi, de punţi trainice de scândură, iar din groapa informă căscată pe mijloc se zăreau vagi vestigii arheologice. Imaginaţia zburda. Numai desenele trasate cu bidineaua pe temporarele căi de acces te trăgeau în mileniul III, vestind că Teatrul de Comedie e în sărbătoare.
Şi anul acesta, Teatrul de Comedie a fost în sărbătoare. O sărbătoare restrânsă. Strada – recent pavată, cu dale cenuşii, pătrăţoase, regulat orânduite – nu mai răsuna de zumzetul manifestărilor în aer liber. Cele două secţiuni ale Festivalului Comediei Româneşti – internaţională şi autohtonă – au fost reunite în perioada 6–13 mai 2009. Spectrul crizei şi-a făcut simţită prezenţa în această ediţie (a VII-a) sub mai multe aspecte: economic, de timp dar – har Domnului! – nu şi de imaginaţie.
[…]